Inflația anuală a ajuns la 10,9% în mai 2026, iar cele mai puternice presiuni s-au concentrat în zona carburanților și a energiei electrice. Datele publicate la 12 iunie arată că scumpirile afectează direct șoferii și gospodăriile, dar se transmit și către transport, distribuție, producție și servicii.
Combustibilii și energia, principalele surse de presiune
În categoria mărfurilor nealimentare, combustibilii au fost cu 19,24% mai scumpi decât în mai 2025. În interiorul acestei categorii, benzina a înregistrat o creștere anuală de 30,55%, iar motorina de 36,85%. Datele au fost prezentate de Digi Economic pe baza statisticilor INS. (Digi24)
Valorile nu trebuie confundate: creșterea de 19,24% se referă la indicele agregat al combustibililor, în timp ce procentele de 30,55% și 36,85% descriu evoluția distinctă a benzinei și motorinei. Diferența reflectă modul în care sunt grupate produsele în statistica prețurilor de consum.
În aceeași perioadă, energia electrică s-a scumpit cu 55,49% față de mai 2025. Energia termică a avut o creștere anuală de 10,7%, iar gazele naturale s-au majorat cu 1,53%. (Digi24)
Benzina și motorina scumpesc transportul
Presiunea nu se limitează la prețul afișat la pompă. Carburanții intră în costurile transportatorilor, ale firmelor de distribuție și ale companiilor care își aprovizionează magazinele sau livrează produse către clienți.
În mai 2026, benzina s-a scumpit cu 6,23% față de aprilie. Creșterea lunară s-a numărat printre cele mai mari variații raportate pentru această perioadă, alături de evoluții consemnate la cartofi, telefonie și transport auto pe bază de abonament. (Digi24)
Pentru o familie care folosește zilnic mașina, impactul se vede imediat în costul navetei. Pentru ceilalți consumatori, efectul poate apărea indirect, prin tarife de transport mai mari sau prin prețuri majorate la bunurile care necesită livrare.
Factura la electricitate rămâne un factor decisiv
Raportul asupra inflației publicat de BNR în mai 2026 arată că perspectiva pentru finalul anului a fost revizuită în sus, inclusiv pe fondul evoluțiilor mai nefavorabile ale prețurilor combustibililor și tarifelor la energia electrică. (BNR)
BNR leagă dinamica anuală a prețurilor energiei electrice din prima jumătate a anului 2026 de impactul liberalizării pieței din iulie 2025. Efectul statistic al acestei schimbări se reflectă în rata anuală a inflației timp de 12 luni, chiar dacă evoluția lunară a prețului poate fi diferită. (BNR)
Energia electrică influențează atât bugetul gospodăriilor, cât și cheltuielile companiilor. Facturile mai mari pot ridica prețurile pentru producție, depozitare, refrigerare, comerț și servicii, ceea ce creează un canal de transmitere a scumpirilor din energie către alte categorii de consum.
Ce scenariu indică BNR pentru finalul lui 2026
Raportul BNR consemnează că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu a accelerat cotațiile petrolului în martie și aprilie 2026, cu efect asupra prețurilor carburanților. Banca centrală estimează că rata anuală de creștere a prețurilor combustibililor va rămâne la valori de două cifre timp de 12 luni, până când șocul inițial va ieși din baza de calcul. (BNR)
Pentru decembrie 2026, scenariul prezentat de BNR indică o creștere de 6,8% pentru prețurile bunurilor energetice. În interiorul grupei, combustibilii sunt proiectați la 14,9%, iar energia electrică la 2,0%. (BNR)
Aceste valori sunt prognoze pentru decembrie 2026, nu prețuri garantate și nici o estimare a ieftinirii efective a energiei. O rată anuală mai mică înseamnă că ritmul de scumpire încetinește sau că efectul unei majorări anterioare iese din comparația de 12 luni; nu înseamnă automat că facturile revin la nivelul de dinaintea scumpirilor.
Raportul BNR a fost publicat la 19 mai 2026, înaintea datelor INS pentru luna mai publicate la 12 iunie. Prin urmare, scenariul de la finalul anului trebuie citit ca o proiecție formulată înainte de publicarea acestor rezultate statistice, nu ca o explicație retrospectivă a tuturor variațiilor consemnate în mai.
Inflația lunară arată unde s-a concentrat presiunea
În mai 2026, rata lunară a inflației a fost de 0,58%. Comparativ cu aprilie, serviciile s-au scumpit cu 1,06%, mărfurile nealimentare cu 0,55%, iar alimentele cu 0,32%. (Digi24)
Structura acestor creșteri indică o presiune mai puternică în zona serviciilor și a produselor nealimentare decât în cea alimentară. Pentru consumatori, acest lucru înseamnă că scumpirile nu se mai văd doar în coșul de cumpărături, ci și în costurile recurente pentru deplasare, utilități, comunicații și servicii.
Consultantul economic Adrian Negrescu, citat de Digi Economic, afirmă că inflația s-a mutat puternic din zona alimentelor de bază către sectorul nealimentar și servicii, unde utilitățile, transporturile, serviciile medicale și HoReCa au avut creșteri importante. El avertizează că o inflație apropiată de 11% reduce puterea de cumpărare și complică deciziile de politică monetară ale BNR. (Digi24)
Pentru gospodării, diferența dintre o nouă scumpire și o încetinire a ritmului de creștere va depinde de evoluția petrolului, a tarifelor la electricitate și a costurilor transferate de companii în prețurile finale. În scenariul BNR, combustibilii rămân principalul risc energetic la finalul lui 2026, în timp ce presiunea statistică a energiei electrice ar urma să se reducă față de prima parte a anului.
