România intră în 2026 cu o prognoză de creștere economică redusă la 0,1%, de la 1% în estimarea anterioară. Revizuirea cu 0,9 puncte procentuale indică o economie aproape stagnantă, în care investițiile susțin activitatea, în timp ce inflația și presiunile bugetare afectează consumul și veniturile reale.
Noua estimare apare în Prognoza de primăvară 2026–2029 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), potrivit informațiilor publicate de Economedia, Digi24 și Curs de Guvernare.
Creșterea reală de 0,1% înseamnă aproape stagnare
Estimarea de 0,1% se referă la creșterea reală a economiei, adică la evoluția PIB după eliminarea efectului inflației. Prin urmare, valoarea nu trebuie confundată cu PIB-ul nominal, care poate crește și atunci când prețurile urcă.
În termeni nominali, PIB-ul României este estimat la 2.056 de miliarde de lei în 2026, față de 1.916 miliarde de lei în 2025, potrivit datelor prezentate de Economedia. Diferența reflectă inclusiv majorarea prețurilor și nu indică, de una singură, o creștere echivalentă a producției sau a puterii de cumpărare.
Inflația pune presiune pe consum și veniturile reale
CNSP a majorat la 7,9% estimarea privind inflația medie anuală pentru 2026, potrivit Digi24.
O inflație medie mai ridicată poate reduce consumul real dacă veniturile nu avansează într-un ritm comparabil. Într-un astfel de scenariu, gospodăriile pot amâna achizițiile importante sau își pot restrânge cheltuielile, însă aceste efecte reprezintă riscuri economice, nu rezultate garantate ale prognozei.
Pentru populație, diferența dintre PIB-ul nominal și creșterea reală este esențială: o economie poate avea o valoare nominală mai mare, fără ca oamenii să cumpere mai multe bunuri și servicii sau să simtă o îmbunătățire proporțională a nivelului de trai.
Investițiile și fondurile europene rămân principalul sprijin
În pofida revizuirii negative a creșterii economice, CNSP estimează că investițiile brute vor avansa cu 4,2% în 2026. Potrivit Digi24, evoluția este asociată cu accelerarea absorbției fondurilor europene prin programul Next Generation EU și cu apropierea termenului final pentru proiectele finanțate prin PNRR.
Construcțiile, în special lucrările inginerești, sunt indicate drept unul dintre domeniile care pot avea o evoluție mai dinamică. Proiectele de infrastructură și investițiile publice pot susține activitatea economică într-un an în care consumul este afectat de inflație și în care cererea privată rămâne vulnerabilă.
Ce înseamnă prognoza pentru buget
O creștere reală de numai 0,1% reduce perspectiva unei extinderi rapide a bazei economice din care sunt colectate venituri la buget. În același timp, presiunile legate de deficit limitează spațiul pentru noi cheltuieli și obligă autoritățile să acorde prioritate investițiilor și măsurilor bugetare.
Prognoza CNSP nu stabilește automat nivelul taxelor sau al cheltuielilor publice, dar oferă un reper pentru planificarea bugetară. Într-un an cu avans economic redus, deciziile privind investițiile, ajustarea fiscală și utilizarea fondurilor europene devin mai importante pentru menținerea activității.
Firmele și piața muncii, expuse unei cereri mai slabe
Economistul Aurelian Dochia a descris pentru Digi24 perspectiva pentru 2026 drept una dificilă pentru România.
Pentru companii, o creștere economică apropiată de stagnare poate însemna o cerere mai greu de anticipat și o atenție sporită acordată costurilor și investițiilor. În cazul angajaților, ritmul majorărilor salariale și al recrutărilor poate fi influențat de evoluția vânzărilor și a productivității, însă prognoza CNSP nu permite afirmarea unor efecte certe asupra locurilor de muncă.
Economia depinde de echilibrul dintre inflație și investiții
Prognoza actualizată conturează o economie susținută în principal de investiții, în special de proiecte cu finanțare europeană, dar afectată de inflația ridicată și de presiunile asupra consumului. Revizuirea de la 1% la 0,1% arată că marja de creștere pentru 2026 este foarte redusă.
Pentru evoluția efectivă a economiei vor conta absorbția fondurilor europene, derularea proiectelor de infrastructură, dinamica prețurilor și capacitatea gospodăriilor și companiilor de a face față costurilor mai mari.
