Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Două noi centrale, racordate la SEN: miza pentru iarna românilor
CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad au fost racordate la SEN și intră în etapa de probe, cu impact posibil asupra termoficării și producției de energie.
CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad au fost racordate la Sistemul Energetic Național, după emiterea documentelor pentru punerea sub tensiune. Cele două investiții, finanțate prin PNRR, intră acum în etapa de probe și punere în funcțiune, obiectivul anunțat fiind funcționarea în regim normal în sezonul rece 2026–2027. Pentru cele două orașe, miza este dublă: producție mai eficientă de căldură pentru termoficare și noi capacități de producție a energiei electrice.
Racordarea este gata, dar centralele mai au de trecut prin probe
Transelectrica și Rețele Electrice România au emis vineri, 28 august 2026, acceptul și notificarea pentru punerea sub tensiune a CET Palas și CET Hidrocarburi, potrivit anunțului făcut de premierul interimar Ilie Bolojan.
Din perspectiva finanțării prin PNRR, proiectele sunt considerate finalizate. Tehnic însă, racordarea la Sistemul Energetic Național nu înseamnă că ambele centrale au intrat deja în exploatare comercială la capacitate normală.
Urmează testarea instalațiilor și procedurile de punere în funcțiune, etapă care se va derula în următoarele luni. Calendarul prezentat public prevede trecerea la regimul normal în sezonul rece, informație confirmată de AGERPRES.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă, de fapt, racordarea la SEN?
Racordarea permite unei centrale să fie conectată la infrastructura prin care energia electrică este transportată și distribuită în sistemul național. Este un pas esențial, dar distinct de exploatarea comercială normală: înainte de aceasta sunt necesare probe, verificarea instalațiilor și procedurile tehnice de punere în funcțiune.
Constanța: 97 MW în cogenerare și primele teste înainte de iarnă
Noua centrală de la Constanța va avea o capacitate de 97 MW în cogenerare, tehnologie prin care aceeași instalație produce atât energie electrică, cât și energie termică.
Pentru un oraș cu un sistem extins de termoficare, avantajul urmărit nu este doar apariția unei noi surse de electricitate, ci folosirea mai eficientă a combustibilului pentru producerea simultană a celor două forme de energie.
Există însă o diferență importantă între calendarul general anunțat pentru cele două centrale și cel comunicat local la Constanța. Primarul Vergil Chițac a declarat că prima gigacalorie este deja produsă, dar centrala va rămâne în probe până la 31 decembrie 2026, urmând să funcționeze la capacitate maximă de la 1 ianuarie 2027, potrivit Radio România Constanța.
Asta înseamnă că pentru Constanța sezonul rece va coincide, cel puțin în prima sa parte, cu perioada în care noua infrastructură este testată și adusă treptat spre exploatarea completă.
Arad: peste 30 MW electrici după retehnologizare
La Arad, capacitatea de producție a energiei electrice a noii surse de la CET Hidrocarburi va depăși 30 MW, de aproximativ trei ori nivelul de dinaintea retehnologizării, potrivit informațiilor comunicate odată cu racordarea celor două centrale. TVR Info indică aceeași capacitate și același calendar general pentru probe și intrarea în regim normal.
Documentele oficiale ale administrației locale oferă o imagine și mai precisă asupra configurației proiectului. Strategia energetică a municipiului indică pentru noua sursă de cogenerare de înaltă eficiență de la CET Hidrocarburi o putere de 31,4 MW electrici și 27 MW termici, alături de cazane de apă fierbinte și capacitate de acumulare termică.
Prin urmare, racordarea nu este relevantă doar pentru termoficarea Aradului. Centrala poate injecta energie electrică în Sistemul Energetic Național în timp ce produce căldură pentru rețeaua urbană.
Se schimbă ceva concret pentru facturile și căldura din iarnă?
Pentru siguranța și eficiența producerii căldurii, investițiile pot avea un efect direct: echipamentele noi înlocuiesc sau modernizează capacități mai vechi, iar cogenerarea permite valorificarea mai eficientă a gazului folosit pentru producție.
Pentru factura plătită de consumator, însă, racordarea centralelor nu înseamnă automat o ieftinire.
Prețul final al gigacaloriei și suma achitată de populație depind și de costul combustibilului, tarifele și pierderile din rețeaua de transport și distribuție, costurile operatorilor și politica locală de subvenționare. Niciuna dintre informațiile publicate odată cu racordarea din 28 august nu anunță o reducere concretă a facturilor pentru locuitorii din Constanța sau Arad.
Efectul care poate fi susținut în acest moment prin date este unul structural: centrale mai noi și mai eficiente pot reduce presiunea costurilor de producție și pot îmbunătăți funcționarea sistemelor locale, dar economiile tehnice nu se traduc obligatoriu, integral și imediat în prețuri mai mici pentru populație.
De ce contează cele două centrale și pentru sistemul energetic
CET Palas și CET Hidrocarburi adaugă în Sistemul Energetic Național noi capacități de producție pe gaze naturale. Importanța lor este accentuată de faptul că sunt instalații de cogenerare: producția de electricitate este legată de necesarul de energie termică al orașelor.
Pentru Constanța și Arad, proiectele vizează zeci de mii de apartamente conectate la sistemele centralizate de încălzire, potrivit datelor comunicate de autorități. Pentru sistemul energetic, ele aduc producție suplimentară care poate funcționa controlat, inclusiv în perioadele în care consumul crește.
Pasul din 28 august 2026 închide astfel etapa racordării, nu și întregul proces tehnic. Testele din lunile următoare vor arăta când fiecare instalație poate trece efectiv la funcționarea normală, iar la Constanța autoritățile locale indică deja 1 ianuarie 2027 drept momentul estimat pentru atingerea capacității maxime.
