Banca Centrală Europeană ar putea rămâne dură cu dobânzile, chiar dacă economia zonei euro dă semne de slăbiciune. Analiștii Bank of America văd posibilitatea unor noi majorări, pe fondul riscurilor de inflație, într-un moment în care milioane de europeni se uită cu teamă la rate, credite și costul vieții.
Întrebarea care apasă tot mai greu este simplă: cine plătește nota: băncile sau oamenii?
Potrivit Investing.com, analiștii Bank of America consideră că BCE ar putea rămâne înclinată spre noi creșteri de dobândă, deoarece instituția continuă să acorde o greutate mare riscurilor ca inflația să rămână peste țintă. Contextul este tensionat: creșterea economică din zona euro rămâne slabă, dar banca centrală pare mai preocupată de pericolul ca prețurile să scape din nou de sub control.
Inflația încă sperie BCE
Economistul-șef al BCE, Philip Lane, a declarat că zona euro traversează un șoc inflaționist de dimensiune medie, care cere un răspuns „măsurat” de politică monetară, potrivit Reuters. El a indicat că inflația ar putea rămâne peste 3% pentru restul anului 2026, peste ținta de 2% a băncii centrale.
Pentru BCE, problema nu este doar nivelul actual al prețurilor, ci riscul ca scumpirile să se transmită mai departe în economie: salarii mai mari, costuri mai mari pentru firme și o nouă rundă de presiuni asupra prețurilor.
Aceasta este zona de pericol pentru consumatori: dobânzi mai mari înseamnă credite mai scumpe, rate mai apăsătoare și finanțare mai dificilă pentru companii.
Bank of America vede loc pentru noi majorări
Analiza Bank of America, citată de Investing.com, arată că proiecțiile BCE din iunie sunt compatibile cu așteptările pieței pentru două-trei majorări suplimentare în actualul ciclu de înăsprire monetară.
BCE a ridicat recent rata la facilitatea de depozit la 2,25%, iar abordarea oficială rămâne una de la ședință la ședință, în funcție de datele economice. Potrivit aceleiași surse, economiștii Bank of America se așteaptă la încă o majorare în iulie, deși evoluția prețurilor la petrol ar putea împinge decizia spre septembrie sau ar putea duce temporar la o pauză.
Pentru oamenii cu credite, mesajul este incomod: relaxarea dobânzilor nu pare garantată rapid, chiar dacă economia nu accelerează.
Economia încetinește, dar BCE nu vrea să riște
În mod normal, o economie slabă ar pune presiune pe o bancă centrală să fie mai prudentă cu dobânzile. Dobânzile mari răcesc consumul, investițiile și creditarea. Însă BCE pare blocată între două riscuri: să apese prea tare frâna economiei sau să lase inflația să se reaprindă.
Oficialul BCE Olaf Sleijpen a avertizat că o repetare a șocului inflaționist din 2022 pare mai puțin probabilă, dar nu poate fi exclusă complet, potrivit Reuters. El a subliniat că banca centrală trebuie să împiedice șocurile temporare să devină inflație de durată.
Asta explică tonul dur al BCE: chiar dacă economia zonei euro încetinește, instituția nu vrea să transmită semnalul că lupta cu inflația s-a încheiat.
Rate, credite și euro: efectul pentru oameni
Pentru publicul larg, deciziile BCE se văd în viața de zi cu zi prin costul creditelor, dobânzile bancare, cursul euro și prețurile din economie. O politică monetară mai dură poate tempera inflația, dar vine cu un cost social clar: finanțarea devine mai scumpă.
Cele mai expuse sunt gospodăriile cu împrumuturi variabile, firmele care depind de credit și statele cu datorii mari. Pentru bănci, dobânzile ridicate pot susține marjele, dar pentru debitori pot însemna luni sau ani de presiune suplimentară.
În paralel, investitorii urmăresc nu doar dobânzile, ci și reducerea bilanțului BCE. Investing.com notează că bilanțul băncii centrale a coborât de la un vârf de aproximativ 8,3 trilioane de euro în 2022 la circa 6,3 trilioane de euro la finalul lui 2025, iar scăderea lichidității ar putea deveni un factor tot mai important pentru piețele financiare.
