ANAF digital: promisiunea care poate schimba taxele

Programul Cabinetului Veștea readuce în prim-plan digitalizarea ANAF, Finanțelor și Vămii, cu promisiuni privind portaluri moderne, automatizări, analize de risc și mai puțină birocrație pentru contribuabili, firme și contabili din România.

BUSINESS-ECONOMIE
Publicat: 22 iunie 2026 la 14:30
Actualizat: 30 septembrie 2026 la 18:03
ANAF digital: promisiunea care poate schimba taxele

Programul de guvernare propus de Adrian Veștea pune digitalizarea finanțelor și a vămii în centrul reformei administrative. Documentul prevede interconectarea Ministerului Finanțelor, ANAF și Autorității Vamale Române, automatizarea unor fluxuri și dezvoltarea unei platforme informatice comune. Obiectivele indică direcția reformei, dar nu schimbă automat obligațiile contribuabililor și nu stabilesc, pentru fiecare măsură, un termen distinct de aplicare.

Programul de guvernare și lista miniștrilor propuși au fost depuse în Parlament, potrivit Replica Online. Pentru zona fiscală și vamală, documentul urmărește folosirea integrată a datelor, modernizarea aplicațiilor informatice și reducerea operațiunilor administrative repetitive.

O platformă comună pentru Ministerul Finanțelor și ANAF

Una dintre direcțiile principale este definitivarea unei platforme informatice moderne, capabile să permită interconectări native și automatizări de fluxuri între Ministerul Finanțelor, ANAF și instituțiile subordonate.

Programul include și finalizarea la termen a proiectelor de digitalizare finanțate prin PNRR, precum și continuarea modernizării prin proiectele deja începute, relatează Agerpres.

Documentul menționează un nou portal ANAF și integrarea Spațiului Privat Virtual în noua platformă informatică. Formularea descrie însă un obiectiv de arhitectură digitală. Ea nu înseamnă că toate serviciile fiscale vor fi reunite imediat într-un singur sistem sau că procedurile contribuabililor se modifică automat.

Ce direcții de digitalizare sunt prevăzute

  • modernizarea aplicațiilor informatice vechi utilizate de administrația fiscală;
  • centralizarea bazelor de date ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate;
  • automatizarea fluxurilor de lucru și dezvoltarea serviciilor web;
  • precompletarea declarațiilor fiscale, inclusiv pentru formulare completate în prezent manual;
  • simplificarea plăților către buget și validarea mai rapidă a operațiunilor;
  • monitorizarea timpurie a obligațiilor fiscale restante;
  • crearea unor mecanisme de feedback pentru contribuabili.

Aplicarea acestor obiective depinde de compatibilitatea bazelor de date și de capacitatea instituțiilor de a transfera informații corecte și actualizate. O platformă comună poate exista la nivel tehnic fără să elimine, de una singură, raportările repetate sau intervențiile manuale.

Inteligența artificială este o direcție tehnologică, nu o sancțiune automată

Programul indică folosirea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru prelucrarea datelor și analiza riscurilor fiscale. Direcția urmărită este trecerea aplicațiilor existente către medii informatice care pot susține interconectări și procese automatizate.

Într-un asemenea model, analiza datelor poate sprijini identificarea neconcordanțelor dintre informațiile raportate de contribuabili și datele disponibile în sistemele fiscale. Menționarea inteligenței artificiale în program nu stabilește însă un mecanism automat de sancționare și nu înlocuiește procedurile administrative aplicabile.

Folosirea datelor fiscale presupune reguli de acces, responsabilități instituționale și măsuri pentru protejarea informațiilor. Aceste elemente trebuie stabilite prin proiecte, proceduri și acte aplicabile fiecărui serviciu.

Impactul posibil pentru firme, contabili și persoane fizice

Pentru firme, contabili, PFA-uri și persoane fizice, obiectivul reformei este legat de formulare mai ușor de completat, plăți mai simplu de urmărit și reducerea documentelor solicitate în mod repetat de instituții.

Interoperabilitatea ar putea permite administrației să utilizeze informații deținute deja de o altă autoritate. În acest scenariu, contribuabilul nu ar mai transmite aceleași date de mai multe ori. Beneficiul depinde însă de conectarea efectivă a sistemelor și de recunoașterea acelorași informații de către instituțiile implicate.

Pentru companii și profesioniștii care gestionează contabilitatea, digitalizarea poate reduce munca repetitivă și riscul unor erori numai dacă bazele de date sunt compatibile, actualizate și integrate în fluxuri funcționale. Programul nu stabilește că toate procedurile vor fi eliminate sau automatizate.

UUM&DS-RO, un exemplu concret în zona vamală

Programul include și digitalizarea serviciilor vamale pentru operatorii economici și cetățeni. Sunt vizate autorizările, gestionarea electronică a garanțiilor financiare și a deciziilor vamale, precum și înregistrarea online a operatorilor economici.

În acest domeniu există deja un element concret: sistemul național UUM&DS-RO. Autoritatea Vamală Română a anunțat implementarea sa pentru gestionarea uniformă a accesului și autentificării operatorilor economici care utilizează sisteme vamale europene, potrivit Agerpres.

UUM&DS-RO este o componentă deja implementată a digitalizării vamale. El trebuie diferențiat de platforma informatică extinsă descrisă în programul de guvernare, care presupune proiecte distincte și etape de implementare pentru Ministerul Finanțelor, ANAF și instituțiile subordonate.

Programul stabilește direcții, nu un calendar fiscal complet

Programul de guvernare trasează o direcție de modernizare pentru administrația fiscală și vamală. Pentru ca obiectivele să producă efecte concrete, sunt necesare proiecte tehnice, proceduri administrative, responsabilități clare și termene pentru fiecare etapă.

Până la stabilirea acestor pași, contribuabilii trebuie să considere măsurile un plan de reformă digitală, nu o modificare imediată a obligațiilor fiscale sau a procedurilor pe care le folosesc în relația cu autoritățile.

Surse