Comitetul Internațional Olimpic a decis că, începând cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028, categoria feminină va fi rezervată sportivelor care îndeplinesc criteriul biologic stabilit printr-un test genetic. Noua politică exclude din probele feminine sportivele transgender care au trecut prin dezvoltare sexuală masculină și poate afecta și unele sportive cu diferențe de dezvoltare sexuală.
Regulile au fost anunțate pe 26 martie 2026, după o consultare de 18 luni, și vor fi aplicate la Jocurile Olimpice, Jocurile Olimpice de Tineret și competițiile de calificare. Potrivit Comitetului Internațional Olimpic, obiectivul este protejarea echității și siguranței în sportul feminin. (Olympics)
Test genetic o singură dată în carieră
Sportivele care vor să participe la probele feminine vor trebui să facă un test pentru identificarea genei SRY, asociată de regulă cromozomului Y și dezvoltării sexuale masculine.
Testarea se poate realiza din salivă, sânge sau printr-un exsudat din interiorul obrazului. Rezultatul va fi necesar o singură dată în cariera sportivei și va rămâne valabil pentru competițiile olimpice viitoare.
În forma adoptată de CIO:
un rezultat negativ pentru gena SRY confirmă eligibilitatea pentru categoria feminină;
un rezultat pozitiv exclude, în principiu, participarea în probele feminine;
sportivele neeligibile pot concura în categorii masculine, mixte sau deschise, acolo unde acestea există.
CIO susține că prezența genei SRY reprezintă o dovadă foarte precisă a dezvoltării sexuale masculine. Politica include însă excepții rare pentru persoane cu sindrom de insensibilitate completă la androgeni și alte situații medicale în care organismul nu beneficiază de efectele testosteronului. (Reuters)
Cum s-a ajuns la această schimbare
CIO a permis participarea sportivilor transgender la Jocurile Olimpice începând din 2004. Regulile au fost modificate ulterior, iar pentru o perioadă eligibilitatea s-a bazat în principal pe nivelul testosteronului.
În 2021, forul olimpic a renunțat la o regulă universală și a transferat responsabilitatea către federațiile internaționale. Astfel, fiecare sport a început să aplice criterii diferite.
Unele federații au permis participarea după reducerea testosteronului, în timp ce altele au exclus din categoria feminină sportivele care trecuseră prin pubertate masculină. Atletismul, natația și rugbyul au adoptat unele dintre cele mai restrictive politici.
Această lipsă de uniformitate a produs situații în care o sportivă putea fi eligibilă într-un sport, dar exclusă în altul. După preluarea conducerii CIO în 2025, Kirsty Coventry a anunțat că instituția va reveni la o regulă comună pentru toate competițiile olimpice. (Reuters)
Laurel Hubbard, prima sportivă transgender la Jocurile Olimpice
Cazul care a atras cel mai mult atenția asupra participării sportivelor transgender a fost cel al neozeelandezei Laurel Hubbard.
Hubbard a concurat la haltere la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021 și a devenit prima sportivă declarată public transgender care a participat într-o categorie olimpică diferită de sexul atribuit la naștere.
Prezența sa a provocat o dezbatere globală privind avantajul fizic păstrat după pubertatea masculină, chiar și în urma tratamentului hormonal. Hubbard nu a reușit să înregistreze o încercare validă în concurs, dar cazul său a rămas un reper în disputa privind eligibilitatea olimpică.
Conform noilor reguli, Laurel Hubbard nu ar mai putea participa în categoria feminină la Jocurile Olimpice din 2028, arată analiza publicată de Reuters. (Reuters)
Caster Semenya și disputa sportivelor cu DSD
Un alt caz important este cel al dublei campioane olimpice la 800 de metri Caster Semenya, sportivă sud-africană cu o diferență de dezvoltare sexuală, cunoscută prin abrevierea DSD.
Semenya nu este sportivă transgender. Ea a fost înregistrată și a trăit ca femeie, dar organismul său produce în mod natural un nivel ridicat de testosteron.
La Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, podiumul probei feminine de 800 de metri a fost ocupat de Caster Semenya, Francine Niyonsaba și Margaret Wambui, toate trei fiind ulterior încadrate în categoria sportivelor cu DSD.
World Athletics a impus apoi reguli care cereau reducerea medicală a testosteronului pentru participarea la anumite probe feminine. Semenya a refuzat tratamentul și a contestat regulamentele în instanță, susținând că sunt discriminatorii și îi încalcă drepturile.
Noua politică a CIO merge mai departe decât simpla măsurare a testosteronului, deoarece folosește testarea genei SRY. Semenya a criticat decizia și a acuzat forul olimpic că nu a ascultat suficient sportivele afectate, relatează Reuters. (Reuters)
Controversa Khelif și Lin de la Paris 2024
Dezbaterea a fost reaprinsă puternic la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, când pugilistele Imane Khelif, din Algeria, și Lin Yu-ting, din Taiwan, au câștigat aurul în categoriile lor.
Ambele fuseseră excluse de la Campionatele Mondiale din 2023 de Federația Internațională de Box, după teste de eligibilitate ale căror rezultate complete nu au fost făcute publice. CIO le-a permis însă să concureze la Paris, explicând că îndeplineau regulile olimpice aplicabile atunci.
Cazurile lor au generat acuzații, dezinformări și o dispută politică internațională. Nici Khelif, nici Lin nu s-au identificat drept transgender, iar prezentarea lor ca „bărbați care au concurat împotriva femeilor” nu reflectă informațiile publice confirmate.
Controversa a demonstrat însă cât de diferite puteau fi regulile dintre CIO și federațiile internaționale și a intensificat presiunea pentru un criteriu comun. Reuters notează că scandalul boxului feminin de la Paris a reprezentat unul dintre momentele care au alimentat solicitările pentru o politică olimpică unitară. (Reuters)
Lia Thomas a amplificat dezbaterea în Statele Unite
Înotătoarea americană Lia Thomas nu a participat la Jocurile Olimpice, dar rezultatele sale în competițiile universitare din SUA au transformat subiectul într-o dispută politică majoră.
Thomas a concurat inițial în categoria masculină, apoi în cea feminină după tranziție și tratament hormonal. În 2022, a câștigat o probă universitară NCAA, devenind unul dintre cele mai cunoscute cazuri privind participarea femeilor transgender în sport.
Cazul său a fost invocat frecvent de susținătorii restricțiilor, care au susținut că reducerea testosteronului nu elimină toate avantajele dezvoltate în timpul pubertății masculine.
World Aquatics a adoptat ulterior reguli care limitează sever participarea în categoria feminină a sportivelor care au trecut prin pubertate masculină.
De ce a luat CIO această hotărâre
Președinta CIO, Kirsty Coventry, a declarat că decizia se bazează pe două argumente principale: corectitudinea competiției și siguranța sportivelor.
„La Jocurile Olimpice, chiar și cele mai mici diferențe pot decide victoria sau înfrângerea”, a explicat Coventry, susținând că în unele sporturi diferențele fizice pot deveni și o problemă de siguranță. (Reuters)
Grupul de lucru al CIO a analizat studiile privind forța, masa musculară, viteza, capacitatea cardiovasculară și efectele tratamentului hormonal. Concluzia prezentată de forul olimpic este că dezvoltarea sexuală masculină produce avantaje de performanță în toate sporturile, iar tratamentul pentru reducerea testosteronului nu le elimină complet.
Potrivit datelor prezentate de CIO și citate de Reuters, diferența ar putea fi foarte mare în disciplinele bazate pe forță explozivă, precum halterele. Aceste concluzii sunt însă contestate de organizații pentru drepturile persoanelor transgender și de unii cercetători, care susțin că dovezile nu justifică o interdicție generală. (Reuters)
Decizia a împărțit lumea sportului
Susținătorii noilor reguli consideră că CIO a pus capăt unei perioade de confuzie și că a protejat categoria feminină printr-un criteriu unic și verificabil.
World Athletics a salutat abordarea comună, susținând că păstrarea unui teren de joc echitabil este necesară pentru atragerea și menținerea femeilor și fetelor în sport. (Reuters)
Criticii avertizează însă că testarea genetică poate provoca stigmatizare, încălcarea vieții private și situații traumatizante pentru sportivele care descoperă doar în urma controlului că au o diferență de dezvoltare sexuală.
Comitetul Olimpic Francez a ridicat inclusiv probleme juridice, deoarece efectuarea unor astfel de teste genetice este limitată de legislația franceză în domeniul bioeticii. CIO a răspuns că sportivele din statele unde procedura nu este permisă vor putea fi testate în alte țări. (Reuters)
Regulile nu se aplică sportului de masă
Politica este destinată competițiilor olimpice de elită și nu se aplică retroactiv. Rezultatele și medaliile obținute la edițiile precedente nu vor fi modificate.
CIO a precizat că măsura nu stabilește reguli pentru sportul școlar, amator sau recreațional. Federațiile naționale și organizatorii locali își pot păstra propriile politici pentru competițiile care nu fac parte din sistemul olimpic.
Începând cu calificările pentru Los Angeles 2028, fiecare sportivă înscrisă în categoria feminină va trebui însă să dețină confirmarea eligibilității conform noului test genetic.
