CIO rezervă categoria feminină la Jocurile Olimpice pentru sportivele eligibile potrivit unei noi politici, care introduce testarea genei SRY și exclude, în principiu, participarea în probele feminine a persoanelor care au trecut prin dezvoltare sexuală masculină. Regulamentul se va aplica la Jocurile Olimpice, la Jocurile Olimpice de Tineret și în competițiile de calificare aferente.
Comitetul Internațional Olimpic a anunțat decizia la 26 martie 2026, după o consultare de 18 luni. CIO susține că urmărește protejarea echității și siguranței în sportul feminin, în timp ce criticii contestă testarea genetică și avertizează asupra riscurilor pentru confidențialitatea medicală. (Comitetul Internațional Olimpic)
Ce prevede noua politică a CIO
Sportivele înscrise în probele feminine vor trebui să treacă printr-o procedură de verificare bazată pe identificarea genei SRY, asociată de regulă cromozomului Y și inițierii dezvoltării sexuale masculine.
Reuters relatează că proba poate fi recoltată din salivă, sânge sau printr-un exsudat din interiorul obrazului. Testarea ar urma să fie efectuată o singură dată în cariera sportivei, iar rezultatul să fie folosit la participările olimpice ulterioare. (Reuters)
Un rezultat privind gena SRY nu reprezintă, de unul singur, o descriere completă a anatomiei, fiziologiei sau identității unei persoane. Gena este un marker utilizat în procedura sportivă, nu un verdict universal asupra dezvoltării sexuale.
Politica prevede și situații medicale excepționale. Un exemplu este insensibilitatea completă la androgeni, în care materialul genetic asociat cromozomului Y nu determină automat o dezvoltare sexuală masculină funcțională. Eligibilitatea este stabilită prin procedura prevăzută de CIO, nu printr-o interpretare simplificată a unui singur rezultat.
- un rezultat negativ este folosit în procedura CIO pentru confirmarea eligibilității în categoria feminină;
- un rezultat pozitiv poate afecta eligibilitatea pentru probele feminine, cu luarea în calcul a excepțiilor medicale prevăzute de politică;
- participarea în alte categorii depinde de existența și regulile competiției respective, astfel că nu poate fi prezentată ca o soluție automată pentru orice sport.
De ce CIO a revenit la un criteriu comun
CIO a permis participarea sportivilor transgender la Jocurile Olimpice începând din 2004. În anii următori, regulile au fost modificate, iar eligibilitatea s-a bazat în principal pe nivelul testosteronului și pe criterii stabilite de federațiile internaționale.
În 2021, CIO a renunțat la o regulă universală și a transferat responsabilitatea către federațiile fiecărei discipline. Unele organizații au permis participarea după reducerea testosteronului, în timp ce altele au exclus din categoria feminină sportivele care trecuseră prin pubertate masculină.
Atletismul, natația și rugbyul au adoptat politici restrictive. Această abordare a creat diferențe între discipline: aceeași sportivă putea fi eligibilă într-un sport și neeligibilă în altul. După preluarea conducerii CIO în 2025, președinta Kirsty Coventry a susținut revenirea la un criteriu comun pentru competițiile olimpice. (Reuters)
Laurel Hubbard și precedentul de la Tokyo
Neozeelandeza Laurel Hubbard a devenit una dintre cele mai cunoscute sportive asociate dezbaterii despre participarea persoanelor transgender în competițiile olimpice.
Hubbard a concurat la haltere la Jocurile Olimpice de la Tokyo, în 2021, și a fost prima sportivă transgender declarată public care a participat la o ediție olimpică într-o categorie diferită de sexul atribuit la naștere. Ea nu a înregistrat nicio încercare validă în concurs, însă participarea sa a intensificat discuțiile despre efectele pubertății masculine și despre limitele tratamentului hormonal.
Potrivit analizei Reuters, dacă politica anunțată pentru Los Angeles 2028 s-ar fi aplicat în forma actuală, Hubbard nu ar fi fost eligibilă pentru categoria feminină. (Reuters)
Caster Semenya: DSD nu este sinonim cu transgender
Caster Semenya, dublă campioană olimpică la 800 de metri, este asociată unei alte categorii a dezbaterii: diferențele de dezvoltare sexuală, cunoscute prin abrevierea DSD.
Semenya nu este sportivă transgender. Ea a fost înregistrată și a trăit ca femeie, iar cazul său a vizat nivelul natural de testosteron și modul în care federațiile sportive stabilesc criterii biologice pentru categoria feminină.
World Athletics a introdus reguli care impuneau reducerea medicală a testosteronului pentru participarea la anumite probe feminine. Semenya a refuzat tratamentul și a contestat regulamentele în instanță, susținând că acestea sunt discriminatorii și îi încalcă drepturile.
Noua politică a CIO mută centrul procedurii de la măsurarea nivelului de testosteron la testarea genei SRY. Semenya a criticat decizia și a acuzat forul olimpic că nu a ascultat suficient sportivele afectate. (Reuters)
Khelif și Lin au amplificat disputa după Paris 2024
Dezbaterea a devenit una dintre cele mai controversate teme ale Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, după participarea pugilistelor Imane Khelif, din Algeria, și Lin Yu-ting, din Taiwan.
Ambele au câștigat medalii de aur în categoriile lor olimpice. În 2023, ele fuseseră excluse de la Campionatele Mondiale de Federația Internațională de Box, după teste de eligibilitate ale căror rezultate complete nu au fost făcute publice. CIO le-a permis însă să concureze la Paris, considerând că îndeplineau regulile olimpice aplicabile atunci.
Nici Khelif, nici Lin nu s-au identificat drept transgender. Descrierea lor drept „bărbați care au concurat împotriva femeilor” nu reflectă informațiile publice confirmate despre identitatea lor sau despre decizia CIO de la Paris.
Cazurile au evidențiat diferența dintre regulile federațiilor internaționale și cadrul olimpic și au alimentat presiunile pentru un criteriu comun în competițiile aflate sub autoritatea CIO. (Reuters)
Lia Thomas și disputa din sportul universitar american
Înotătoarea americană Lia Thomas nu a participat la Jocurile Olimpice, dar rezultatele sale în competițiile universitare din Statele Unite au transformat problema într-o dispută politică majoră.
Thomas a concurat inițial în categoria masculină, apoi în cea feminină, după tranziție și tratament hormonal. În 2022, ea a câștigat o probă universitară NCAA și a devenit unul dintre cele mai cunoscute cazuri privind participarea femeilor transgender în sport.
Susținătorii restricțiilor au invocat cazul pentru a argumenta că reducerea testosteronului nu ar elimina toate efectele dezvoltării sexuale masculine. Ulterior, World Aquatics a adoptat reguli care limitează participarea în categoria feminină a sportivelor care au trecut prin pubertate masculină.
Argumentele CIO și criticile privind testarea
Kirsty Coventry a prezentat decizia ca pe o măsură destinată protejării a două principii: corectitudinea competiției și siguranța sportivelor.
„La Jocurile Olimpice, chiar și cele mai mici diferențe pot decide victoria sau înfrângerea”, a declarat Kirsty Coventry, susținând că în unele sporturi diferențele fizice pot deveni și o problemă de siguranță.
Grupul de lucru al CIO a analizat date despre forță, masă musculară, viteză, capacitate cardiovasculară și efectele tratamentului hormonal. Concluzia prezentată de forul olimpic este că dezvoltarea sexuală masculină poate produce avantaje de performanță relevante în sport, iar reducerea testosteronului nu le elimină complet.
Susținătorii regulii consideră că un criteriu comun pune capăt diferențelor dintre federații și protejează categoria feminină. World Athletics a salutat abordarea, argumentând că un teren de joc echitabil este important pentru atragerea și menținerea femeilor și fetelor în sport. (Reuters)
Criticii contestă folosirea testării genetice ca filtru de eligibilitate. Ei avertizează asupra riscului de stigmatizare, asupra expunerii unor informații medicale sensibile și asupra posibilității ca o sportivă să afle în urma procedurii că are o diferență de dezvoltare sexuală.
Comitetul Olimpic Francez a ridicat și probleme juridice, deoarece testele genetice sunt supuse unor limite în legislația franceză privind bioetica. CIO a transmis că sportivele din statele în care procedura nu este permisă ar putea fi testate în alte țări. (Reuters)
Când începe aplicarea regulii
Noua politică nu se aplică retroactiv. Rezultatele și medaliile obținute la edițiile precedente ale Jocurilor Olimpice nu vor fi modificate.
Regulamentul vizează competițiile olimpice de elită și nu stabilește automat reguli pentru sportul școlar, amator sau recreațional. Federațiile naționale și organizatorii locali își pot păstra propriile politici pentru concursurile care nu fac parte din sistemul olimpic.
Pentru calificările și probele feminine asociate Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 2028, sportivele vor trebui să îndeplinească procedura de confirmare a eligibilității prevăzută de politica CIO.
