Fraudele online lasă victimele cu șanse reduse de a-și recupera banii. Doar 4% dintre persoanele înșelate reușesc să recupereze sumele pierdute, potrivit unei statistici prezentate la un eveniment organizat de ING Bank România, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Institutul pentru Îmbătrânire Activă.
În cazul unei fraude, reacția rapidă poate limita pierderile, însă nu garantează anularea plății sau recuperarea prejudiciului. Procedura diferă în funcție de operațiune: plată cu cardul, transfer bancar, plată instant ori acces neautorizat la cont.
De ce mesajele frauduloase par convingătoare
Escrocii folosesc mesaje construite pentru a provoca teamă, grabă sau entuziasm. Scopul este ca victima să acționeze înainte să verifice identitatea expeditorului și autenticitatea solicitării.
Printre pretextele frecvente se numără câștigurile spectaculoase, moștenirile neașteptate și avertismentele privind blocarea conturilor. În astfel de situații, presiunea emoțională poate reduce atenția acordată adresei web, numărului de telefon sau cererii de date personale. (ZF.ro)
Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention la ING Bank România, a explicat că victimele încearcă adesea să rezolve rapid problema prezentată în mesaj. Tocmai această grabă le poate determina să nu mai verifice dacă solicitarea este autentică. (ZF.ro)
Un indiciu important este combinația dintre urgență și cererea de informații confidențiale. Dacă mesajul invocă o bancă sau o instituție, aceasta trebuie contactată separat, prin datele oficiale, nu prin numărul de telefon, linkul sau adresa oferite de expeditor.
Puține victime raportează fraudele
Raportul Global Anti-Scam Alliance, citat în relatarea despre eveniment, arată că doar 28% dintre victime sesizează autoritățile. Procentul reprezintă o statistică globală și nu trebuie interpretat ca o estimare pentru România.
Același material menționează că pierderile provocate de fraudele online au fost estimate la peste 1.000 de miliarde de dolari într-un singur an. Este vorba despre o valoare globală estimată, care nu poate fi comparată direct cu situația din România fără date naționale construite printr-o metodologie similară. (AGERPRES)
Sesizarea nu înseamnă automat recuperarea banilor. Ea contribuie însă la documentarea cazului, la verificarea tranzacției și la identificarea unor metode sau rețele care pot fi folosite în mai multe fraude.
Ce trebuie făcut imediat după fraudă
Primele minute și ore sunt importante pentru limitarea pierderilor. Victima ar trebui să acționeze în paralel: să anunțe banca, să își securizeze conturile și să păstreze toate dovezile.
- Contactează imediat banca. Folosește aplicația, numărul de pe card sau datele de contact de pe site-ul oficial al instituției. Explică exact ce s-a întâmplat și solicită blocarea cardului, securizarea contului și verificarea tranzacției.
- Precizează tipul operațiunii. Menționează dacă a fost o plată cu cardul, un transfer bancar, o plată instant sau dacă au fost utilizate datele de acces la cont. Banca poate aplica proceduri diferite în funcție de natura și stadiul operațiunii.
- Întreabă dacă tranzacția poate fi contestată sau oprită. Posibilitatea de intervenție depinde de autorizarea plății, momentul sesizării și stadiul procesării. Nicio instituție nu poate garanta anularea fiecărei tranzacții.
- Păstrează dovezile. Salvează mesajele, numerele de telefon, adresele de e-mail, linkurile, capturile de ecran, confirmările de plată, extrasele și detaliile conversațiilor.
- Întrerupe comunicarea cu escrocii. Nu mai transmite coduri de autorizare, parole sau date de card și nu permite accesul la telefon ori computer.
- Schimbă parolele conturilor compromise. Începe cu adresa de e-mail și continuă cu toate conturile care folosesc aceleași date de autentificare. Activează autentificarea în doi pași acolo unde este disponibilă.
- Raportează cazul Poliției și autorităților competente. Pune la dispoziție documentele păstrate, inclusiv datele contului sau ale beneficiarului către care au fost trimiși banii.
Plată autorizată sau neautorizată: de ce contează diferența
O operațiune poate fi considerată neautorizată atunci când este efectuată fără acordul titularului, de exemplu după compromiterea cardului sau a datelor de acces. În alte situații, victima confirmă personal plata, dar este manipulată de escroci. Diferența trebuie explicată clar băncii, deoarece poate influența procedura de contestare și analiza cazului.
La o plată cu cardul, primul pas este blocarea instrumentului și verificarea tranzacțiilor recente. Pentru un transfer bancar, banca trebuie să primească rapid detaliile beneficiarului și momentul operațiunii. În cazul unei plăți instant, timpul scurs poate fi deosebit de important, deoarece fondurile sunt transferate rapid.
Dacă au fost divulgate datele de acces la internet banking sau la e-mail, problema nu se limitează la o singură plată. Victima trebuie să solicite securizarea contului, să schimbe parolele și să verifice eventualele modificări ale datelor de contact, limitelor de tranzacționare sau dispozitivelor autorizate.
Frauda de recuperare poate provoca o a doua pierdere
După prima înșelătorie, victima poate fi contactată de persoane care susțin că pot recupera banii în schimbul unei taxe, al unui comision sau al unor noi date bancare. Așa-numita fraudă de recuperare exploatează vulnerabilitatea și speranța create de prejudiciul inițial.
Nu trimite bani și nu oferi date confidențiale unei persoane care promite recuperarea garantată a prejudiciului. Orice solicitare trebuie verificată prin canalele oficiale ale băncii sau ale instituției invocate, fără folosirea datelor de contact primite în mesajul suspect. (eba.europa.eu)
Raportarea rapidă, păstrarea dovezilor și comunicarea precisă cu banca nu garantează recuperarea sumelor. Ele pot limita însă pierderile suplimentare și oferă informații utile pentru documentarea cazului.
