Deblocarea posturilor din sănătate stârnește controverse: Bihor 131, Cluj 51, Militar 4

Fostul ministru al Sănătății compară cele 131 de poziții acordate Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor cu cele doar patru posturi aprobate pentru Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București.

Critica apare după două decizii diferite luate în zile consecutive. Pe 28 iulie 2026, Guvernul a aprobat prin memorandum o listă concretă de posturi care pot fi scoase la concurs. Pe 29 iulie 2026, Camera Deputaților a adoptat o modificare legislativă care permite spitalelor să facă angajări și în viitor, fără să mai aștepte un nou memorandum, dacă au posturi vacante și bani în buget.

Rogobete nu contestă nevoia de personal a spitalului din Bihor. El susține că distribuția ridică întrebări atunci când centre universitare, institute naționale și unități cu rol strategic primesc mult mai puține posturi.

Pe scurt

• Guvernul a deblocat pe 28 iulie 6.850,75 de posturi.

• Spitalul Județean Bihor a primit 131 de posturi.

• Spitalul Județean Cluj a primit 51, iar cel din Constanța 65.

• Spitalul Militar Central din București a primit patru posturi.

• Guvernul spune că a analizat cheltuielile de personal și ocuparea paturilor.

• Parlamentul a schimbat pe 29 iulie regulile viitoarelor angajări.

Rogobete: „Trebuie să explicați românilor”

Alexandru Rogobete afirmă că repartizarea nu poate fi înțeleasă fără publicarea datelor folosite de Guvern.

„Trebuie să explicați românilor după ce criterii s-au împărțit posturile «deblocate» prin memorandum”, a transmis fostul ministru al Sănătății.

El a prezentat mai multe diferențe între județe și spitale:

Cifrele prezentate de Rogobete au fost relatate de News.ro. (News.ro)

„Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a precizat Rogobete.

De ce Spitalul Militar a devenit exemplul central

Cea mai dură critică privește cele patru posturi aprobate pentru Spitalul Militar Central din București.

„În contextul geopolitic în care ne aflăm, cu un război la graniță și cu securitatea României atent monitorizată, aceasta este strategia?”, a întrebat Rogobete.

Spitalul Militar Central nu deservește doar populația Capitalei. Unitatea are un rol în medicina militară, în tratarea cazurilor complexe și în capacitatea medicală de răspuns a statului.

Comparația cu Bihorul nu demonstrează singură că repartizarea este greșită. Ea ridică însă o problemă legitimă: au fost incluse în analiză și rolul strategic, tipul pacienților, complexitatea cazurilor și capacitatea de intervenție în situații de criză?

În cazul unui incident major produs în Dobrogea sau în sud-estul țării, apropierea de zona de risc și existența unor centre medicale pregătite contează. Pacienții critici nu sunt distribuiți automat către spitalul care a primit cele mai multe posturi, ci către unitățile accesibile și capabile să trateze patologia respectivă.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?

Personalul medical nu poate fi repartizat exclusiv după numărul de paturi ocupate sau după procentul cheltuielilor salariale.

România funcționează prin rețele regionale de trimitere a pacienților. Cluj-Napoca deservește o parte importantă din Transilvania, Constanța este centrul medical major al Dobrogei, iar institutele din București primesc bolnavi din întreaga țară.

Un pacient din Maramureș, Bistrița-Năsăud, Alba sau Sălaj este trimis frecvent către centrele universitare apropiate și deja integrate în traseele medicale. Faptul că Oradea primește mai multe posturi nu înseamnă automat că pacienții din întreaga regiune vor fi redirecționați acolo.

De aceea, o distribuție credibilă trebuie să arate nu numai câte paturi are un spital, ci și:

• ce populație deservește în realitate;

• câți pacienți vin din alte județe;

• ce specialități rare oferă;

• câte gărzi nu pot fi acoperite;

• ce rol are în urgențe și situații de criză;

• ce posturi vacante au fost solicitate și finanțate.

Clujul primește 51 de posturi

Rogobete critică și repartizarea către Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, care a primit 51 de posturi, deși Clujul este unul dintre cele mai importante centre universitare și medicale din România.

Județul are aproximativ 679.000 de locuitori în comparația prezentată de fostul ministru, dar importanța centrului medical nu poate fi măsurată doar prin populația administrativă.

Spitalele din Cluj-Napoca tratează pacienți veniți din mai multe județe ale Transilvaniei. Aici ajung cazuri complexe care nu pot fi rezolvate în unitățile mai mici, iar relațiile dintre medicii trimițători și centrele universitare sunt construite în ani.

Acordarea unui număr mai mare de posturi la Oradea poate fi justificată printr-un deficit local real. Totuși, aceasta nu compensează automat lipsa personalului din Cluj, deoarece cele două centre au propriile rețele de pacienți, specializări și trasee de transfer.

Constanța primește 65 de posturi

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța a primit 65 de posturi.

Rogobete amintește că unitatea a avut dificultăți în acoperirea gărzilor de neurochirurgie. Situația este relevantă și prin poziția Constanței: principal centru medical al Dobrogei, apropiat de porturi, de litoral și de frontiera maritimă a României.

Într-o situație gravă produsă în Dobrogea, primele unități solicitate ar fi cele din regiune și centrele din București, în funcție de natura cazurilor. Oradea nu poate înlocui prin simpla primire a mai multor posturi capacitatea medicală necesară în sud-estul țării.

Aceasta este o concluzie de ordin logistic, nu dovada că Bihorul a primit prea multe locuri. Întrebarea este dacă Guvernul a evaluat și distribuția geografică a riscurilor și a centrelor de competență.

Institutele naționale au primit cifre reduse

Rogobete a atras atenția și asupra posturilor aprobate pentru unități care tratează pacienți din întreaga țară:

• Institutul „Matei Balș” – 15 posturi;

• Institutul Oncologic București – 22;

• Institutul „C.C. Iliescu” – 24;

• Institutul Clinic Fundeni – 86;

• Spitalul „Grigore Alexandrescu” – 24.

Lista nu arată singură necesarul real al fiecărei instituții. Pentru o comparație completă trebuie cunoscute numărul posturilor cerute, organigramele, bugetele și funcțiile deja ocupate.

Totuși, diferențele justifică solicitarea de transparență, în special deoarece institutele naționale preiau transplanturi, oncologie, boli infecțioase, cardiologie și alte patologii care nu pot fi tratate în orice spital județean.

Ce a decis Guvernul pe 28 iulie

Pe 28 iulie, Guvernul a aprobat prin memorandum scoaterea la concurs a 6.850,75 de posturi:

• 2.593 pentru asistenți medicali;

• 2.567 pentru infirmieri, brancardieri și personal auxiliar;

• 1.433,75 pentru medici;

• 257 pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni.

Aproximativ 6.452 de posturi sunt în spitale, iar aproape 399 în serviciile județene de ambulanță.

Ministerul Sănătății propusese anterior un număr mai mare de posturi, dar lista finală a fost redusă în urma analizei Guvernului. Informațiile despre propunerea inițială sunt prezentate de Ministerul Sănătății. (MS)

Memorandumul se referă la o listă concretă, aprobată o singură dată. Unitățile incluse pot începe concursurile pentru posturile alocate.

Bolojan explică cele două criterii

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că distribuția nu a fost făcută arbitrar.

Potrivit acestuia, Guvernul a folosit două criterii principale:

1. ponderea cheltuielilor de personal în bugetul total al spitalului;

2. gradul de ocupare a paturilor.

Spitalele în care salariile consumă o parte foarte mare din buget au primit mai puține posturi, iar cele cu paturi ocupate într-o proporție mai ridicată au fost avantajate.

„Cu cât un spital a avut un grad de ocupare a paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi”, a explicat Bolojan, citat de Radio România Iași. (Radio Iaşi)

Premierul a declarat că aproximativ 2.000 de posturi au fost mutate față de prima variantă către spitale județene, centre universitare și unități care oferă servicii medicale complexe.

Explicația clarifică mecanismul, dar nu răspunde complet criticii. Gradul de ocupare a paturilor poate fi influențat chiar de lipsa personalului, iar un institut strategic poate avea nevoie de specialiști chiar dacă indicatorii săi financiari nu seamănă cu cei ai unui spital județean.

Ce a votat Parlamentul pe 29 iulie

Decizia din 29 iulie este diferită de memorandumul Guvernului.

Camera Deputaților a adoptat un amendament prin care posturile vacante din sistemul sanitar sunt exceptate de la blocarea generală a angajărilor. Spitalele vor putea organiza concursuri fără să mai aștepte periodic aprobarea unui nou memorandum.

Există însă o condiție esențială: angajările trebuie să se încadreze în bugetul aprobat al fiecărei unități.

Pe scurt:

Proiectul parlamentar nu dublează automat numărul locurilor și nu obligă spitalele să angajeze. Le oferă libertatea de a scoate posturile vacante la concurs atunci când au finanțare.

Votul a fost însoțit de un schimb dur de acuzații. Rogobete a spus în plen că Guvernul a acordat doar patru posturi Spitalului Militar și 131 unității din Bihor. Disputa a fost relatată de Digi24. (Digi24)

Greva din spitale nu se încheie automat

Deblocarea posturilor răspunde uneia dintre marile nemulțumiri ale angajaților: lipsa personalului și suprasolicitarea echipelor existente.

Greva SANITAS nu privește însă doar angajările. Sindicaliștii contestă și posibila reducere a sporurilor, plata muncii din weekend, diferențele salariale și lipsa unor garanții privind venitul total.

În a doua zi de protest, spitalele au continuat să asigure urgențele, terapiile care nu pot fi întrerupte și îngrijirea pacienților internați, în timp ce o parte dintre serviciile neurgente au fost amânate. (Digi24)

Memorandumul din 28 iulie și legea votată pe 29 iulie pot reduce deficitul de personal, dar conflictul salarial rămâne deschis.