Unii oameni chiar par să fie „magnet” pentru țânțari, iar explicația nu ține de ghinion, ci de chimia pielii, mirosul corporal, dioxidul de carbon expirat și microbiomul de la suprafața pielii. Cercetările arată că țânțarii nu aleg la întâmplare: ei urmăresc semnale chimice, iar anumite persoane emit combinații de compuși care le fac mult mai atractive.
Potrivit unei sinteze recente preluate în presa internațională și citate de New York Post, oamenii de știință explică faptul că țânțarii sunt atrași mai întâi de dioxidul de carbon pe care îl expirăm, iar apoi, pe măsură ce se apropie, de mirosul pielii și de substanțele produse natural de corp.
Ești și tu magnet pentru țânțari?
Dacă ai impresia că la fiecare ieșire în parc sau la terasă țânțarii te aleg pe tine, nu e neapărat autosugestie. Studiile arată că unele persoane sunt constant mai atractive pentru țânțari decât altele, iar această „atractivitate” poate rămâne stabilă ani la rând.
Un studiu publicat în revista științifică Cell a arătat că persoanele foarte atractive pentru țânțari produc niveluri mai mari de acizi carboxilici în emanațiile pielii. Acești compuși fac parte din mirosul natural al corpului și pot funcționa ca un fel de semnal chimic pentru insecte.
Mirosul pielii contează mai mult decât grupa de sânge
Un mit popular spune că țânțarii preferă anumite grupe de sânge. Cercetătorii citați în literatura științifică recentă spun însă că dovezile solide indică mai ales spre mirosul corporal și compușii chimici ai pielii, nu spre culoarea ochilor, părului sau alte explicații simple.
NIH Research Matters notează că persoanele cu niveluri mai mari de acizi carboxilici pe piele au fost mai atractive pentru țânțari, iar acest profil s-a menținut pe perioade lungi.
Pe scurt: nu țânțarii „te plac” în mod misterios, ci pielea ta poate emite un amestec de substanțe pe care ei îl detectează foarte bine.
Dioxidul de carbon le dă prima direcție
Țânțarii pot detecta dioxidul de carbon de la distanță. Cu cât o persoană expiră mai mult CO₂, cu atât poate deveni mai ușor de localizat pentru insecte. De aceea, activitatea fizică, respirația accelerată și căldura corpului pot crește riscul de înțepături.
După ce se apropie, țânțarii folosesc alte indicii: căldura corpului, umiditatea pielii, transpirația și mirosul produs de bacteriile de pe piele. Tocmai această combinație explică de ce două persoane aflate una lângă alta pot avea experiențe complet diferite.
Microbiomul pielii poate schimba totul
Pe pielea fiecăruia trăiesc bacterii care contribuie la mirosul corporal. Acestea descompun transpirația și sebumul, producând compuși care pot atrage sau respinge țânțarii.
Un articol de sinteză publicat în PMC / NIH arată că microbiota pielii și factorii genetici pot influența producția de substanțe atractive pentru țânțari. Asta înseamnă că nu este vorba doar despre cât transpiri, ci și despre ce tip de miros produce pielea ta.
De ce unii scapă aproape neatinși
Persoanele care sunt mușcate mai rar pot avea un profil chimic mai puțin atractiv pentru țânțari sau pot produce mirosuri care maschează semnalele căutate de insecte. Nu înseamnă că sunt invizibile, ci că, într-un grup, țânțarii pot prefera pe altcineva.
Cercetătorii de la Rockefeller University au explicat că există o asociere puternică între cantitățile mari de acizi grași de pe piele și statutul de „magnet” pentru țânțari. Această descoperire poate ajuta la dezvoltarea unor metode mai bune de prevenire a înțepăturilor.
Ce poți face ca să reduci riscul de înțepături
Explicația științifică nu înseamnă că ești condamnat să fii mușcat toată vara. Măsurile simple pot reduce riscul:
folosește repelente autorizate, conform instrucțiunilor de pe ambalaj;
poartă haine lejere, cu mâneci lungi, mai ales seara;
evită apa stătătoare în jurul locuinței, unde țânțarii se pot înmulți;
montează plase la ferestre;
fă duș după transpirație intensă, mai ales după sport sau stat mult afară.
Înțepăturile obișnuite provoacă mâncărime și roșeață locală, dar dacă apar reacții puternice, febră sau simptome neobișnuite după o mușcătură, este recomandat contactul cu un medic.
