Nicușor Dan este prins într-un paradox politic: 70,5% dintre români se declară nemulțumiți de activitatea sa, dar la un eventual referendum majoritatea ar vota împotriva demiterii. Datele apar în sondajele INSCOP publicate în mai 2026 și preluate de HotNews, G4Media, Digi24 și Jurnalul. (HotNews.ro)
Nemulțumirea nu înseamnă automat demitere
Sondajul INSCOP arată că 50,7% ar vota împotriva demiterii, 44% ar vota pentru, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. În alte preluări ale aceleiași cercetări, raportarea este formulată ca 53,1% împotriva demiterii din totalul celor care exprimă o opțiune. (Inscop Research)
Explicația este simplă: mulți români pot fi dezamăgiți de prestația președintelui, dar nu consideră că nemulțumirea justifică o criză politică majoră.
Vot negativ, nu susținere entuziastă
O parte din sprijinul pentru Nicușor Dan pare să fie mai degrabă un vot de blocaj, nu un val de încredere. Alegătorii pot gândi: „nu sunt mulțumit, dar nici nu vreau să arunc țara într-un nou conflict politic”.
Aici apare cheia paradoxului: românii taxează prestația, dar se tem de instabilitate.
Criza politică îl lovește direct
INSCOP arată și că aproape jumătate dintre respondenți cred că Nicușor Dan a încercat să reducă tensiunile dintre partide, în timp ce 36,3% cred că le-a amplificat. (spotmedia.ro)
Cu alte cuvinte, președintele nu este văzut ca absent complet, dar nici ca liderul care a rezolvat blocajul. De aici vine frustrarea publică.
Analiza AI: trei motive ale paradoxului
1. Românii sunt nemulțumiți de rezultate, nu neapărat de legitimitate. Critica vizează ritmul, comunicarea și criza politică, dar demiterea este percepută ca o măsură extremă.
2. Electoratul anti-AUR rămâne mobilizat. Pentru o parte a publicului, Nicușor Dan poate fi criticat, dar alternativa politică este văzută ca mai riscantă.
3. Oamenii vor stabilitate, nu încă un război politic. După ani de tensiuni electorale, un referendum de demitere poate părea mai degrabă o nouă problemă decât o soluție.
