Nicușor Dan se confruntă cu un paradox politic: 70,5% dintre români se declară nemulțumiți de activitatea sa, însă, într-un eventual referendum de demitere, voturile împotrivă ar depăși cele favorabile demiterii. Datele provin dintr-un sondaj INSCOP realizat în mai 2026.
Nemulțumirea față de activitate nu duce automat la demitere
Potrivit cercetării, 50,7% dintre respondenți ar vota împotriva demiterii lui Nicușor Dan, în timp ce 44% ar susține demiterea. Alți 5,4% au declarat că nu știu sau nu răspund. Calculat doar în rândul persoanelor care și-au exprimat opțiunea, rezultatul este de 53,1% împotriva demiterii. (INSCOP Research)
Diferența dintre cei doi indicatori ține de baza de calcul: primul procent include toți respondenții, iar al doilea ia în considerare doar opțiunile exprimate. Rezultatul arată că nemulțumirea față de prestația președintelui nu este echivalentă, pentru toți alegătorii, cu susținerea unei proceduri de demitere.
Un vot împotriva demiterii nu înseamnă susținere entuziastă
Datele pot fi citite ca o separare între evaluarea activității prezidențiale și decizia privind menținerea în funcție. Un alegător poate considera că președintele nu a obținut rezultatele așteptate, dar poate respinge în același timp demiterea ca soluție.
În această interpretare, votul împotriva demiterii nu reprezintă neapărat un vot de încredere. El poate reflecta preferința pentru continuitate în locul unei noi confruntări politice, într-un context în care activitatea instituțiilor este deja evaluată critic.
Cum este evaluat rolul lui Nicușor Dan în criza politică
Sondajul include și o evaluare a modului în care președintele a gestionat tensiunile dintre partide. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că Nicușor Dan a încercat să le reducă, în timp ce 36,3% cred că le-a amplificat. (Spotmedia.ro)
Aceste date conturează o imagine echilibrată, dar nefavorabilă: președintele nu este perceput nici ca absent complet din gestionarea conflictelor politice, nici ca lider care a reușit să le rezolve. Evaluarea activității sale este astfel legată de rezultate și de capacitatea de a reduce tensiunile, nu doar de poziționarea sa instituțională.
Trei explicații posibile pentru diferența dintre indicatori
Critica activității nu implică automat pierderea legitimității
Prima explicație este că alegătorii pot sancționa ritmul, comunicarea sau rezultatele mandatului fără să considere justificată demiterea. Într-un asemenea scenariu, nemulțumirea produce o evaluare negativă, dar nu se transformă automat într-un vot pentru înlăturarea președintelui.
Alternativa poate conta la fel de mult ca bilanțul mandatului
A doua interpretare este legată de comparația dintre situația actuală și alternativa politică presupusă de un referendum de demitere. Chiar și un președinte criticat poate primi voturi împotriva demiterii dacă alegătorii apreciază schimbarea drept mai riscantă decât menținerea sa în funcție.
Stabilitatea poate deveni criteriu de decizie
A treia explicație este preferința pentru evitarea unei noi crize politice. În acest caz, votul împotriva demiterii ar exprima mai ales respingerea unei escaladări și mai puțin aprobarea deplină a activității lui Nicușor Dan.
Prin urmare, sondajul indică o relație tensionată între președinte și electorat: nemulțumirea este majoritară, însă susținerea demiterii nu ajunge la majoritatea opțiunilor exprimate. Diferența dintre cele două procente arată că evaluarea negativă a mandatului și decizia privind demiterea sunt întrebări distincte.
