România cere întărirea Flancului Estic al NATO și readuce Marea Neagră în centrul discuțiilor strategice, după ședința CSAT de luni, 29 iunie 2026. În aceeași reuniune, cazul ROMATSA a fost tratat ca o problemă de securitate națională, după ce o eventuală suspendare a activității de control aerian ar putea afecta supravegherea spațiului aerian și misiunile NATO din regiune.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut loc la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Nicușor Dan, iar pe agendă s-au aflat obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara, misiunile externe ale Armatei în 2027 și situația ROMATSA, potrivit Știri pe Surse.
România vrea garanții mai clare la NATO
Una dintre mizele principale ale ședinței a fost stabilirea poziției României pentru Summitul NATO de la Ankara. Bucureștiul va insista pe reconfirmarea profilului de aliat de încredere și pe întărirea apărării colective pe Flancul Estic.
Potrivit informațiilor citate de Știri pe Surse, România vrea ca aliații să acorde o atenție mai mare zonei Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea regională în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Mesajul transmis este clar: Marea Neagră nu mai poate fi tratată ca o zonă secundară în arhitectura de securitate a NATO.
Cazul ROMATSA, ridicat la nivel de securitate națională
Cel mai sensibil punct al ședinței a fost situația ROMATSA, instituția care asigură serviciile de navigație aeriană în România. CSAT a avertizat că o eventuală suspendare a activității ar produce o vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională.
Potrivit Agerpres, Administrația Prezidențială a transmis că o blocare a ROMATSA ar putea duce la degradarea supravegherii spațiului aerian integrat și la perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic.
CSAT a mai avertizat că un asemenea blocaj ar putea forța rerutarea unor coridoare europene de tranzit, cu efecte asupra credibilității României ca furnizor regional de securitate.
De unde a pornit criza ROMATSA
Situația a ajuns pe masa CSAT după un litigiu legat de certificatul ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. Potrivit HotNews, cazul pornește de la un proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian, care acuză compania de discriminare la angajare.
CSAT a subliniat însă că decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie. Chiar și așa, scenariul suspendării a fost considerat suficient de grav pentru a intra în zona de securitate națională.
Guvernul și instituțiile competente au fost mandatate să găsească soluții pentru continuarea serviciilor de navigație aeriană și pentru menținerea securității spațiului aerian.
Peste 5.300 de militari și civili pentru misiuni externe
În ședința de luni, CSAT a discutat și participarea Armatei României la misiuni și operații în afara țării în anul 2027. Potrivit Știri pe Surse, România ar urma să pună la dispoziție peste 5.300 de militari și civili pentru astfel de misiuni.
Decizia vine în contextul în care România încearcă să își consolideze rolul în structurile NATO și să arate că poate contribui activ la securitatea colectivă, nu doar să solicite sprijin pe Flancul Estic.
Marea Neagră, punct-cheie pe agenda României
România va cere și suplimentarea contribuției la grupul de deminare din Marea Neagră. Tema este importantă pentru securitatea navigației, dar și pentru protejarea rutelor comerciale și militare din regiune.
În actualul context de securitate, Marea Neagră rămâne una dintre cele mai tensionate zone de la granița NATO. De aceea, poziția României la Summitul NATO va urmări să mențină presiunea diplomatică pentru mai multă prezență aliată și pentru o strategie coerentă în regiune.
