România cere întărirea Flancului Estic al NATO și readucerea Mării Negre în centrul agendei de securitate, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării desfășurată luni, 29 iunie 2026, la Palatul Cotroceni. În aceeași reuniune, situația ROMATSA a fost analizată ca o posibilă vulnerabilitate de securitate națională, în condițiile în care suspendarea activității companiei ar putea afecta controlul traficului aerian și misiunile NATO din regiune.
Ședința a fost condusă de președintele Nicușor Dan. Pe agendă s-au aflat obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara, participarea militarilor români la misiuni externe în 2027 și litigiul care vizează certificatul ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană, potrivit Știri pe Surse.
România pregătește poziția pentru Summitul NATO de la Ankara
Una dintre temele centrale ale reuniunii a fost poziția pe care Bucureștiul o va susține la Summitul NATO de la Ankara. România urmărește reconfirmarea rolului său de aliat de încredere și consolidarea apărării colective pe Flancul Estic.
În acest cadru, Bucureștiul vrea ca Marea Neagră să primească o atenție mai mare în planificarea de securitate a Alianței. Importanța zonei este legată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de efectele acestuia asupra securității statelor NATO din regiune.
Solicitarea României nu vizează doar o prezență aliată mai consistentă, ci și o abordare coerentă a securității maritime, aeriene și terestre în zona Mării Negre.
ROMATSA, analizată ca posibilă vulnerabilitate strategică
ROMATSA asigură serviciile de navigație aeriană din România, iar continuitatea activității sale are efecte directe asupra gestionării traficului aerian. De aceea, CSAT a analizat scenariul unei eventuale suspendări nu doar ca pe o problemă administrativă sau juridică, ci și prin prisma consecințelor asupra securității naționale.
Administrația Prezidențială a avertizat că blocarea activității ar putea duce la degradarea supravegherii spațiului aerian integrat și la perturbarea misiunilor tactice și logistice ale NATO pe Flancul Estic, relatează Agerpres.
Un asemenea scenariu ar putea afecta și fluxurile de trafic aerian civil. Rerutarea unor coridoare europene de tranzit ar pune presiune pe rețelele regionale și ar reduce capacitatea României de a funcționa ca nod de tranzit aerian. Aceste efecte sunt prezentate ca posibile consecințe ale unei suspendări, nu ca efecte produse deja.
Litigiul privind certificatul ROMATSA
Criza pornește de la un litigiu inițiat de doisprezece controlori de trafic aerian, care acuză compania de discriminare la angajare. Cazul este legat de certificatul ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană, iar o hotărâre a Curții de Apel a generat scenariul juridic analizat de CSAT.
Potrivit HotNews, CSAT a precizat că decizia Curții de Apel nu este definitivă și executorie. Prin urmare, nu este vorba despre o suspendare efectivă a activității ROMATSA, ci despre evaluarea riscurilor asociate unui posibil blocaj operațional.
Distincția este importantă: existența litigiului nu înseamnă automat oprirea serviciilor de navigație aeriană. Însă autoritățile au considerat că eventualele consecințe ale unei suspendări ar putea depăși cadrul unui conflict de muncă sau al unei proceduri comerciale, prin impactul asupra traficului aerian și al operațiunilor NATO.
Guvernul și instituțiile competente au primit responsabilitatea de a identifica soluții pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru menținerea securității spațiului aerian.
Peste 5.300 de militari și civili, prevăzuți pentru misiuni externe
CSAT a discutat și participarea Armatei României la misiuni și operații în afara țării în anul 2027. România ar urma să pună la dispoziție peste 5.300 de militari și civili, potrivit informațiilor prezentate de Știri pe Surse.
Contribuția face parte din efortul României de a-și consolida rolul în structurile NATO și de a participa activ la securitatea colectivă. În același timp, ea oferă context pentru solicitarea Bucureștiului privind întărirea Flancului Estic: România cere sprijin aliat suplimentar, dar își menține și propriile angajamente operaționale.
Contribuție suplimentară la deminarea Mării Negre
Pe agenda României se află și suplimentarea contribuției la grupul de deminare din Marea Neagră. Misiunea are legătură cu siguranța navigației și cu protejarea rutelor comerciale și militare din regiune.
Demersul completează mesajul diplomatic pe care Bucureștiul îl va transmite la Summitul NATO de la Ankara: Marea Neagră trebuie tratată ca o componentă importantă a securității Flancului Estic, iar riscurile din zonă trebuie abordate prin cooperare aliată și capacități concrete.
