Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a respins pentru a treia oară proiectul de lege privind piața cripto. Veto-ul, anunțat joi, 11 iunie 2026, nu suspendă aplicarea regulamentului european MiCA, dar întârzie cadrul național necesar pentru autorizarea, supravegherea și sancționarea furnizorilor de servicii cripto.
Miza blocajului nu este existența regulilor europene, ci modul în care acestea vor fi administrate în Polonia. Fără o lege națională adoptată, rămân neclare o serie de proceduri interne, inclusiv rolul exact al autorității competente, gestionarea cererilor de autorizare și aplicarea măsurilor de control.
Al treilea veto respinge cadrul național pentru criptoactive
Parlamentul polonez adoptase proiectul în luna mai, însă actul nu a ajuns la promulgare. Președintele Karol Nawrocki a considerat că noua versiune nu a răspuns suficient obiecțiilor formulate în legătură cu variantele anterioare ale legislației, potrivit Reuters.
Proiectul nu ar fi „transpus” MiCA în dreptul polonez în sensul în care un stat transpune o directivă europeană. MiCA este un regulament al Uniunii Europene, cu aplicare directă. Legea poloneză este necesară pentru completarea cadrului administrativ și instituțional: desemnarea autorităților, stabilirea procedurilor interne și definirea modului în care sunt exercitate competențele prevăzute de regulament.
Un element central al proiectului îl reprezintă rolul autorității poloneze de supraveghere financiară, KNF, în autorizarea și controlul furnizorilor de servicii cripto. În lipsa unei forme legislative promulgate, aceste atribuții și procedurile aferente rămân mai dificil de organizat la nivel național.
După veto, guvernul și parlamentul au, în linii mari, două variante: revizuirea proiectului și reluarea procedurii legislative sau încercarea de a depăși veto-ul prezidențial prin votul prevăzut de procedura constituțională. Sejm-ul poate respinge veto-ul cu o majoritate de trei cincimi, cu respectarea condiției de cvorum.
Relatarea privind respingerea proiectului pentru a treia oară a fost preluată și de Yahoo Finance și MarketScreener.
MiCA se aplică direct, dar are nevoie de administrații naționale
Regulamentul MiCA stabilește reguli comune pentru emitenții de criptoactive și pentru furnizorii de servicii precum platformele de tranzacționare, operatorii de custodie și alte entități care intră în domeniul său de aplicare.
Regulile europene acoperă cerințe privind autorizarea, informarea clienților, conduita companiilor și supravegherea pieței. Totuși, aplicarea lor practică presupune ca fiecare stat membru să își organizeze instituțiile și procedurile administrative.
Aceste măsuri naționale nu modifică standardul european și nu pot înlocui obligațiile stabilite de MiCA. Ele stabilesc cine primește și analizează cererile, ce autoritate exercită supravegherea, cum sunt gestionate controalele și ce proceduri sunt folosite pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de cadrul european și de legislația națională relevantă.
În Polonia, întârzierea legii complică tocmai această zonă operațională. MiCA rămâne aplicabil, însă companiile și autoritățile au nevoie de reguli interne previzibile pentru a transforma obligațiile europene în proceduri administrative funcționale.
Ce înseamnă termenul de 1 iulie 2026
Data de 1 iulie 2026 este legată de regimul tranzitoriu prevăzut de articolul 143 din MiCA, nu de intrarea în vigoare a regulamentului. Ea reprezintă limita până la care poate funcționa anumit tip de tranziție pentru furnizorii care operau legal înainte de aplicarea deplină a regimului european, în condițiile stabilite de regulament și de opțiunea fiecărui stat membru.
Termenul nu trebuie interpretat ca o obligație identică, aplicată automat tuturor companiilor din Uniunea Europeană. MiCA a lăsat statelor membre opțiunea de a permită sau nu o perioadă de tranziție pentru furnizorii existenți și de a stabilească durata acesteia în limitele prevăzute de regulament.
În practică, data la care un furnizor trebuie să dețină autorizația MiCA sau să înceteze activitatea în perioada de tranziție poate depinde de deciziile și normele adoptate la nivel național. De aceea, veto-ul din Polonia nu prelungește aplicarea regulamentului european și nu suspendă termenul european, dar poate întârzia stabilirea procedurilor prin care tranziția este administrată în țară.
Diferența este importantă pentru companii: problema nu este dacă MiCA se aplică, ci cum pot furnizorii să își demonstreze conformitatea și să obțină aprobările necesare în cadrul instituțional polonez.
Investigația privind frauda a amplificat presiunea politică
Dezbaterea legislativă s-a desfășurat pe fondul unei investigații privind o fraudă de ordinul milioanelor de dolari, asociată cu prăbușirea unei platforme importante de schimb cripto. Cazul era în anchetă în momentul în care parlamentarii au adoptat proiectul în mai, potrivit Reuters.
Investigația a crescut presiunea pentru supraveghere mai strictă și pentru o identificare mai clară a operatorilor care pot furniza servicii pe piață. În același timp, criticii proiectului au atras atenția asupra costurilor administrative și a riscului ca obligațiile de conformare să fie disproporționate pentru companiile mici.
Adoptarea unei legi nu ar elimina însă, de una singură, riscul de fraudă. Protecția utilizatorilor depinde de verificarea furnizorilor, de supravegherea efectivă, de reacția autorităților la încălcări și de capacitatea instituțiilor de a interveni rapid.
Efectele pentru platforme și utilizatori
Pentru platformele cripto, un cadru național clar ar reduce incertitudinea privind documentele necesare, autoritatea responsabilă și condițiile de operare în Polonia. În același timp, autorizarea poate aduce proceduri mai stricte, raportări suplimentare, controale și costuri mai mari de conformare.
Furnizorii care operează transfrontalier trebuie să țină cont că standardele MiCA sunt comune, dar administrarea lor poate implica proceduri naționale diferite. În cazul Poloniei, întârzierea legii face mai dificilă planificarea pentru companiile care așteaptă un cadru intern clar privind autorizarea și supravegherea.
Pentru utilizatorii polonezi, un sistem funcțional ar putea facilita identificarea furnizorilor autorizați și a instituției responsabile de control. Autorizația nu garantează însă recuperarea pierderilor și nu elimină volatilitatea, riscul operațional sau posibilitatea pierderii capitalului.
Utilizatorii din România nu sunt afectați direct de veto-ul președintelui polonez. Cazul ilustrează însă diferența dintre existența unui regulament european și organizarea procedurilor prin care acesta este aplicat efectiv în fiecare stat membru.
Ce urmează după respingerea proiectului
Guvernul și parlamentul polonez trebuie să decidă dacă încearcă să depășească veto-ul sau dacă modifică proiectul înaintea unei noi proceduri legislative. Decizia va influența modul în care sunt organizate autorizarea, supravegherea și tranziția furnizorilor de servicii cripto în Polonia.
Al treilea veto nu schimbă obligațiile stabilite de MiCA. El întârzie însă infrastructura juridică și administrativă prin care aceste obligații trebuie gestionate la nivel național. Pentru piață, principala miză este ca regulile europene să fie susținute de proceduri interne clare, previzibile și aplicabile în practică.
