Conturile de investiții pentru pensie intră în analiza Camerei Deputaților, după ce proiectul legislativ a trecut de Senat. Inițiativa propune un mecanism voluntar prin care persoanele fizice să economisească și să investească pe termen lung pentru perioada pensionării, însă nu este încă lege și nu permite, în această etapă, deschiderea unui produs pentru public.
Proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaților, forul decizional. Pentru a produce efecte, acesta trebuie adoptat în forma finală, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Până la încheierea procedurii, prevederile privind eligibilitatea, investițiile și fiscalitatea pot fi modificate.
Ce propune proiectul conturilor individuale pentru pensie
Inițiativa a fost semnată de deputații Gabriela Horga, Claudiu Năsui, Cristina Prună și Sebastian Burduja. Potrivit relatărilor despre proiect, acesta are susținere parlamentară din partea unor membri PNL, USR, AUR, PSD și UDMR.
Conturile sunt prezentate ca un instrument separat de pensia publică și de sistemele de pensii private existente. Persoanele cu venituri impozabile ar putea depune bani într-un cont destinat investițiilor pe termen lung, iar fondurile ar urma să fie plasate în instrumente financiare eligibile.
Scopul mecanismului este constituirea unei rezerve suplimentare pentru perioada pensionării. Contul nu ar înlocui pensia publică și nici contribuțiile la sistemele private de pensii.
Două variante fiscale, cu beneficii în momente diferite
Forma prezentată public descrie două tipuri de conturi. Diferența esențială este momentul în care apare avantajul fiscal: la depunerea banilor sau la retragerea acestora.
| Variantă | Momentul avantajului fiscal | Ce trebuie clarificat |
|---|---|---|
| Cont cu regim de scutire | La retragere | Contribuțiile ar fi realizate din venituri deja impozitate, iar retragerile ar urma să fie scutite de impozitul pe venit. |
| Cont cu deductibilitate fiscală | La contribuție | Sumele depuse ar beneficia de deductibilitatea prevăzută de proiect, în timp ce retragerile ar avea un tratament fiscal diferit. |
Plafonul și retragerile rămân decisive
Impactul real al celor două variante depinde de condițiile concrete de aplicare. Printre elementele importante se numără plafonul deductibil, regulile pentru retragerea banilor, tratamentul câștigurilor și eventualele penalități.
Critica formulată de economiști vizează inclusiv lipsa unui plafon clar al avantajelor fiscale. Potrivit Digi24, această incertitudine poate influența atât costul sistemului pentru buget, cât și distribuirea beneficiilor între contribuabili.
În forma descrisă public, nu rezultă încă un set definitiv de reguli privind plafonul, accesul anticipat la bani, impozitarea câștigurilor sau penalitățile. Aceste aspecte pot fi stabilite ori modificate în etapele următoare ale procedurii legislative.
În ce ar putea fi investiți banii
Proiectul vizează investiții pe termen lung în instrumente financiare listate, precum acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții. Potrivit relatării Profit.ro, în categoria instrumentelor eligibile ar intra cele tranzacționate pe piețe reglementate din state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Instrumentele derivate folosite în scopuri speculative ar fi excluse. Prin această delimitare, conturile ar fi orientate către economisirea pe termen lung, nu către tranzacționarea frecventă sau strategiile cu risc ridicat.
Excluderea instrumentelor speculative nu elimină riscul investițional. Acțiunile, obligațiunile și fondurile pot pierde din valoare, iar soldul contului poate varia în funcție de evoluția piețelor, perioada de deținere și costurile aplicate de administrator.
Cum se diferențiază cele două opțiuni pentru economisitori
Alegerea între avantajul fiscal la depunere și scutirea la retragere ar putea avea efecte diferite pentru contribuabili. O persoană poate considera mai utilă reducerea bazei impozabile în perioada în care contribuie, în timp ce alta poate prefera un regim favorabil la momentul retragerii.
În lipsa unor plafoane, condiții de retragere și reguli fiscale definitive, nu poate fi stabilit încă avantajul concret al fiecărei variante. Rezultatul ar depinde de suma depusă, durata economisirii, costurile de administrare, impozitarea aplicabilă și performanța investițiilor.
Instrumentul ar fi relevant pentru persoanele care vor să economisească suplimentar pentru pensie și au venituri impozabile. Totuși, eligibilitatea și modul efectiv de funcționare vor depinde de forma finală a proiectului.
Modelele internaționale invocate de inițiatori
Claudiu Năsui a comparat propunerea cu sistemele americane 401(k) și IRA, precum și cu modelul suedez ISK. Aceste exemple ilustrează modele în care economisirea individuală pentru viitor este asociată cu un regim fiscal distinct.
Comparația nu înseamnă preluarea identică a acestor sisteme în România. Diferențele dintre legislații, nivelul taxării, regulile de retragere și produsele financiare disponibile pot schimba semnificativ efectele pentru economisitori.
Proiectul nu este încă un produs disponibil publicului
După analiza și votul Camerei Deputaților, proiectul ar urma să treacă prin etapele promulgării și publicării în Monitorul Oficial. Până la finalizarea acestui traseu, regulile fiscale și condițiile de funcționare nu sunt definitive.
Prin urmare, Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor rămân, în prezent, o propunere legislativă. Românii nu pot depune sau investi deja bani într-un astfel de cont în baza proiectului aflat în dezbatere.
