Constanța revine în prima linie a exporturilor Ucrainei

Ucraina și Republica Moldova negociază deschiderea unui coridor feroviar pentru transportul cerealelor ucrainene prin teritoriul moldovean către Portul Constanța. Kievul a cerut o reducere cu 50% a tarifelor feroviare de tranzit, iar Chișinăul solicită în schimb garanții privind volumele transportate. Ruta ar putea prelua aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual și devine tot mai importantă după intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și navelor din zona Odesa.

Negocierile sunt reale, dar acordul nu este încă finalizat. La 10 august 2026, cele două părți discutau tarifele, volumele și calendarul în care coridorul ar putea funcționa, potrivit informațiilor obținute de Reuters despre negocierile Ucraina–Republica Moldova.

Miza pentru România este directă: destinația indicată explicit este Portul Constanța, care ar putea redeveni una dintre principalele supape logistice pentru exporturile agricole ucrainene.

Kievul cere Moldovei tarife feroviare reduse la jumătate

Punctul central al negocierilor este prețul transportului.

Ucraina a cerut Republicii Moldova o reducere cu 50% a tarifului feroviar nominal pentru cerealele transportate în tranzit spre România.

O sursă din cadrul Căii Ferate din Moldova a confirmat pentru Reuters existența solicitării.

Chișinăul nu a respins propunerea, dar vrea să știe ce primește în schimb: ce volume poate garanta Ucraina și cât de constant va fi fluxul de marfă.

Un oficial din industria ucraineană a explicat că autoritățile adună în prezent informații de la companiile interesate pentru a determina cantitatea de cereale care ar putea fi direcționată efectiv pe noul traseu.

Detaliile negocierii sunt prezentate în relatarea Reuters din 10 august.

4,5 milioane de tone de cereale pe an

Există deja și o primă estimare privind capacitatea coridorului.

Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova, estimează că ruta ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

Potrivit estimărilor ucrainene citate de Reuters, asta ar putea reprezenta aproximativ 10% din exporturile anuale de cereale ale Ucrainei.

Este o cantitate importantă, dar nu suficientă pentru a înlocui porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Coridorul prin Moldova și România ar funcționa mai degrabă ca rută alternativă și de siguranță, capabilă să preia o parte din volume atunci când transportul maritim este blocat sau devine prea riscant.

Miniștrii Transporturilor au discutat la Odesa

Negocierile nu se desfășoară doar între companiile feroviare.

Pe 10 august, ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, s-a deplasat în regiunea Odesa pentru discuții cu omologul său ucrainean, Mykola Kalashnyk.

Printre subiectele abordate s-au aflat îmbunătățirea conexiunilor feroviare și creșterea tranzitului de mărfuri.

Întâlnirea confirmă că proiectul este analizat la nivel guvernamental, chiar dacă nu există încă un acord final privind funcționarea coridorului.

De ce Ucraina caută urgent alte rute

Explicația se găsește în Marea Neagră.

Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene și asupra navelor comerciale s-au intensificat, afectând una dintre principalele surse de venit ale economiei ucrainene.

Datele prezentate de autoritățile de la Kiev și citate de Reuters arată amploarea situației.

Numai în iulie 2026, Ucraina a raportat:

• 35 de atacuri asupra navelor aflate în porturi;

• 22 de atacuri asupra navelor aflate pe mare;

• 67 de atacuri asupra infrastructurii portuare.

Timp de aproape două săptămâni, nicio navă nu a intrat în porturile din regiunea Odesa, potrivit analizei Reuters privind blocarea exporturilor ucrainene.

În aceste condiții, calea ferată, Dunărea și porturile statelor vecine redevin vitale.

Alternativele nu pot înlocui complet porturile Ucrainei

Problema Kievului este că infrastructura terestră nu poate prelua rapid toate volumele transportate în mod normal pe mare.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, estimează că rutele alternative terestre și dunărene ar putea ajunge, cel mai devreme spre sfârșitul lunii august, la doar 50%–55% din capacitatea porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Porturile maritime puteau gestiona aproximativ 6 milioane de tone lunar.

Mai apare și problema costului.

Transportarea cerealelor pe rute alternative poate adăuga aproximativ 45–50 de dolari pentru fiecare tonă, potrivit datelor citate de Reuters.

Pentru fermierii ucraineni, diferența poate reduce puternic marjele de profit.

Ucraina și-a redus deja prognoza de export

Efectele blocajelor încep să apară și în estimările economice.

Ucraina și-a redus prognoza exporturilor de cereale pentru sezonul 2026–2027, de la aproximativ 43 de milioane de tone la 38–40 de milioane de tone.

Separat, analiștii APK-Inform estimează exporturi de aproximativ 39,4 milioane de tone.

Agricultura rămâne unul dintre pilonii economiei ucrainene, iar înaintea noilor perturbări peste 90% din cerealele exportate utilizau rutele maritime.

Orice blocare prelungită a porturilor înseamnă mai puține venituri pentru producători și pentru statul ucrainean.

Moldova poate câștiga milioane de euro din tranzit

Republica Moldova nu este doar o țară de trecere.

Pentru Chișinău, coridorul poate deveni și o sursă importantă de venit.

Premierul moldovean Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova nu ar trebui să rateze oportunitatea de a încasa milioane de euro din taxele de tranzit generate de mărfurile ucrainene.

În același timp, au apărut îngrijorări în rândul unor agricultori moldoveni privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

Guvernul susține însă că marfa transportată în tranzit către România nu ar trebui confundată cu importurile destinate pieței moldovenești.

De ce Constanța este destinația logică

Pentru România, povestea nu începe în 2026.

Portul Constanța a devenit una dintre cele mai importante rute alternative pentru cerealele ucrainene după invazia rusă din februarie 2022.

În primele zece luni ale anului 2023, prin Constanța au tranzitat aproximativ 11,7 milioane de tone de cereale ucrainene.

În întregul an 2022 fuseseră aproximativ 8,6 milioane de tone.

România ajunsese atunci să lucreze la creșterea capacității de tranzit până spre 4 milioane de tone lunar, prin combinarea transportului feroviar, rutier și dunărean.

Datele au fost prezentate de Reuters în analiza privind extinderea capacității României pentru cerealele ucrainene.

România a investit în calea ferată din Portul Constanța

Experiența primilor ani de război a arătat și vulnerabilitățile infrastructurii românești.

Liniile feroviare degradate, vagoanele abandonate și capacitatea limitată de manevrare au creat blocaje în Portul Constanța.

Statul român a început ulterior lucrări de modernizare.

În octombrie 2024, Guvernul a aprobat peste 750 de milioane de lei pentru infrastructura feroviară a portului și pentru realizarea unui al doilea acces feroviar.

În primele nouă luni din 2024, prin Constanța trecuseră deja alte 5,17 milioane de tone de cereale ucrainene, potrivit Reuters.

Aceste investiții devin din nou importante dacă fluxurile ucrainene cresc în 2026.

Ce câștigă România

Un coridor feroviar stabil Ucraina–Republica Moldova–România poate aduce mai multă activitate pentru:

• Portul Constanța;

• operatorii feroviari;

• terminalele de cereale;

• companiile de logistică;

• transportatorii;

• serviciile portuare.

Dar există și costuri.

Volumele mari pot pune presiune asupra liniilor feroviare, terminalelor și capacității de operare a portului.

România trebuie, în același timp, să evite repetarea blocajelor din primii ani ai războiului și să protejeze accesul propriilor exportatori agricoli la infrastructura portuară.

Constanța devine și mai importantă strategic la Marea Neagră

Miza depășește însă comerțul cu cereale.

Războiul a transformat infrastructura de transport într-un element al securității regionale.

Atunci când porturile ucrainene sunt lovite, fluxurile comerciale sunt împinse spre statele vecine.

România are în această ecuație câteva avantaje greu de înlocuit: Dunărea, infrastructura feroviară, granița cu Ucraina și cel mai mare port al Uniunii Europene la Marea Neagră.

Un nou coridor prin Republica Moldova ar consolida și mai mult această poziție.

Ruta nu este încă deschisă

Există însă o limită foarte importantă.

La 10 august 2026 nu există un acord final anunțat pentru coridor.

Sunt confirmate negocierile privind:

• reducerea tarifelor;

• volumele transportate;

• calendarul;

• creșterea capacității feroviare.

Ucraina dorește reducerea cu 50% a tarifului moldovenesc, iar Republica Moldova vrea garanții că volumele vor justifica această concesie.

Prin urmare, cele 4,5 milioane de tone anual reprezintă o estimare de capacitate, nu cantitatea deja contractată.

Ce urmează

Următoarea etapă va fi stabilirea volumelor pe care exportatorii ucraineni sunt dispuși să le trimită pe această rută.

Apoi trebuie negociate tarifele și condițiile de operare.

Dacă cele două guverne ajung la un acord, vor conta și coordonarea cu operatorii români și capacitatea Portului Constanța de a prelua volumele suplimentare.

Situația din porturile ucrainene poate accelera aceste negocieri. Cu cât riscul transportului maritim crește, cu atât valoarea economică a unei rute feroviare sigure prin Moldova și România devine mai mare.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?

Constanța poate reveni în prima linie a exporturilor agricole ale Ucrainei.

De această dată există o cifră concretă: ruta analizată prin Republica Moldova ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual, echivalentul a circa 10% din exporturile ucrainene.

Pentru Ucraina este o plasă de siguranță în fața atacurilor asupra porturilor.

Pentru Moldova poate însemna milioane de euro din tranzit.

Pentru România înseamnă activitate economică, dar și o creștere a importanței strategice a Portului Constanța.

Războiul redesenează din nou harta comercială a Mării Negre, iar una dintre rutele care pot deveni esențiale pentru Ucraina se termină în România.

Surse

Reuters – negocierile Ucraina–Republica Moldova pentru transportul cerealelor pe calea ferată către Portul Constanța, 10 august 2026
https://www.reuters.com/business/ukraine-moldova-consider-shipping-grain-by-rail-through-moldova-sources-say-2026-08-10/

Reuters – atacurile asupra porturilor ucrainene și trecerea la rute alternative, 4 august 2026
https://www.reuters.com/world/ukraine-turns-alternative-grain-export-routes-counts-losses-russia-blocks-ports-2026-08-04/

Reuters – rolul Portului Constanța în tranzitul cerealelor ucrainene și capacitatea urmărită de România
https://www.reuters.com/world/europe/romanias-plan-boost-ukraine-grain-transit-very-achievable-minister-says-2023-12-07/

Reuters – investițiile României în infrastructura feroviară din Portul Constanța și volumele de cereale ucrainene tranzitate
https://www.reuters.com/business/autos-transportation/romanian-government-approve-railroad-funding-black-sea-port-constanta-2024-10-23/