Cluj și București, între fotbal, UNTOLD și concerte

„E frustrant. Lupți un an de zile și nu poți juca pe terenul tău.” Mesajul președintelui Universității Cluj, Radu Constantea, readuce în prim-plan disputa privind folosirea marilor stadioane publice: câtă prioritate trebuie să primească fotbalul și cât spațiu trebuie rezervat festivalurilor și concertelor?

La Cluj-Napoca, „U” a fost nevoită să-și mute la Sfântu Gheorghe partidele cu Farul și Brann Bergen, după ce Cluj Arena a intrat în pregătire pentru UNTOLD. La București, unde FCSB și Dinamo sunt afectate periodic de concertele de pe Arena Națională, primarul general Ciprian Ciucu răspunde cu argumentul financiar: stadionul trebuie să producă venituri și pentru publicul nesportiv.

„La Arena Națională nu au contribuit doar fanii sportului, ci și fanii rockului”, afirmă Ciucu. Cele două declarații exprimă perfect tensiunea dintre echitate sportivă și administrarea unor arene costisitoare, construite și întreținute din bani publici. (Prosport)

U Cluj a jucat „acasă” la Sfântu Gheorghe

Universitatea Cluj a avut trei partide considerate pe teren propriu în această perioadă, dar numai întâlnirea cu Dinamo Kiev s-a disputat pe Cluj Arena. Meciurile cu Farul, din campionat, și Brann Bergen, din preliminariile Conference League, au fost mutate la Sfântu Gheorghe.

Aceeași variantă urma să fie folosită și pentru o eventuală partidă din următorul tur european, potrivit declarațiilor conducerii clubului.

Pentru „U”, problema nu este doar distanța față de stadion. Echipa pierde avantajul publicului clujean, familiaritatea cu arena, veniturile locale generate în ziua meciului și o parte importantă din atmosfera construită într-un sezon întreg.

Radu Constantea susține că au existat discuții pentru organizarea partidei cu Brann Bergen pe Cluj Arena și că formația era pregătită să suporte un cost considerabil.

„Cei de la UNTOLD au cerut o sumă mare, 250.000 de euro, eram dispuși să o dăm”, a declarat președintele clubului. Potrivit acestuia, varianta a căzut deoarece organizatorii festivalului au transmis că lucrările nu se mai puteau încadra în timpul disponibil. Afirmația aparține conducerii U Cluj; în materialul ProSport nu este inclusă și poziția organizatorilor UNTOLD asupra discuției. (Prosport)

📌 Analiză WOW-Pulse

WOW-Pulse urmărește impactul marilor evenimente asupra Clujului și asupra infrastructurii publice. Conflictul dintre „U” Cluj și calendarul UNTOLD nu este doar despre ocuparea stadionului, ci despre predictibilitate și tratament echitabil: o echipă trebuie să știe din timp unde va juca, iar administratorul unei arene publice trebuie să justifice atât utilizarea sportivă, cât și veniturile obținute din festivaluri și concerte.

„Lupți un an și nu poți juca pe terenul tău”

Reacția conducerii Universității este cu atât mai puternică în contextul participării europene. Clubul a obținut pe teren dreptul de a reprezenta orașul, dar nu poate disputa toate partidele importante în fața propriilor suporteri.

„Vom fi nevoiți să jucăm la Sfântu Gheorghe. E un mare minus”, a spus Radu Constantea, adăugând că situația este frustrantă după munca depusă într-un sezon întreg. (Prosport)

Mutarea unui meci presupune mai mult decât rezervarea unei alte arene:

• deplasarea lotului și a personalului;

• reorganizarea operațiunilor din ziua partidei;

• costuri suplimentare de transport și logistică;

• acces mai dificil pentru suporterii clujeni;

• posibile încasări mai mici din bilete și servicii;

• pierderea avantajului sportiv asociat terenului propriu.

Pentru festival, Cluj Arena nu este ocupată doar în zilele spectacolelor. Montarea scenelor, protejarea suprafețelor, instalarea echipamentelor și demontarea infrastructurii necesită o perioadă mai lungă, care poate intra direct în conflict cu programul fotbalistic.

Bucureștiul răspunde cu argumentul costurilor

Disputa de la Cluj apare în același timp cu explicațiile oferite de Ciprian Ciucu despre situația Arenei Naționale.

Primarul general al Capitalei susține că arena trebuie folosită în primul rând pentru sport, în special din toamnă până la începutul verii. În sezonul concertelor, municipalitatea dorește însă să permită evenimente care aduc public numeros și venituri suplimentare.

Ciucu consideră prea mici sumele plătite de cluburi în raport cu cheltuielile stadionului și afirmă că Arena Națională produce anual o pierdere de aproximativ 30 de milioane de lei.

„Arena Națională trebuie să fie, în principal, folosită pentru evenimente sportive”, a declarat edilul, dar a adăugat că spectacole precum Metallica și Iron Maiden ajută administrația să suporte o parte din costuri. (Golazo)

Poziția sa poate fi rezumată astfel: stadionul este o infrastructură publică și nu poate fi rezervat exclusiv unei singure categorii de spectatori.

Cât aduc meciurile și evenimentele Arenei Naționale

Datele financiare prezentate de GOLAZO arată că fotbalul generează cea mai mare parte a veniturilor totale, însă evenimentele nesportive produc, în medie, o sumă mai mare pentru fiecare utilizare a stadionului.

În 2025, Arena Națională a găzduit 60 de evenimente și a obținut aproximativ 1,81 milioane de euro din închirieri.

Fotbalul a adus mai mulți bani în total pentru că au fost organizate de patru ori mai multe meciuri decât evenimente nesportive. Raportat la fiecare utilizare, un concert sau alt eveniment a produs în medie cu aproximativ 7.250 de euro mai mult decât un meci. (Golazo)

Diferența nu este însă suficientă pentru a face arena profitabilă.

Cheltuielile de funcționare și întreținere au ajuns la aproximativ 29,3 milioane de lei, echivalentul a circa 5,81 milioane de euro. Deficitul rezultat a fost de aproximativ 4 milioane de euro, chiar în anul cu cele mai mari încasări de la inaugurarea stadionului. (Golazo)

Gazonul a costat mai mult decât au produs meciurile

Una dintre cele mai surprinzătoare comparații privește suprafața de joc.

În 2025, întreținerea gazonului Arenei Naționale a costat aproximativ 1,55 milioane de euro. Toate cele 48 de meciuri au produs împreună circa 1,38 milioane de euro.

Așadar, încasările din fotbal nu au acoperit singure nici costul anual al gazonului, fără a mai lua în calcul mentenanța tehnică, utilitățile, personalul sau reparațiile.

Alte cheltuieli prezentate pentru 2025 au inclus:

• aproximativ 1,47 milioane de euro pentru mentenanță și revizii;

• circa 1,03 milioane de euro pentru electricitate, gaze, apă și canalizare;

• aproximativ 61.000 de euro pentru înlocuirea scaunelor deteriorate. (Golazo)

Aceste cifre oferă greutate argumentului administrației bucureștene: concertele nu sunt doar activități de divertisment, ci și o încercare de a reduce povara financiară a unei infrastructuri foarte scumpe.

„V-o dau. O luați?”

Ciprian Ciucu afirmă că le-a propus Federației Române de Fotbal și Ligii Profesioniste de Fotbal să preia administrarea Arenei Naționale, cu condiția să suporte costurile și să o folosească exclusiv pentru competiții sportive.

„Din punctul meu de vedere, eu v-o dau. O luați?”, spune Ciucu că le-a transmis reprezentanților fotbalului. Ideea sa este că prioritatea absolută pentru meciuri vine și cu responsabilitatea întreținerii arenei. (Golazo)

Declarația mută disputa de la nivelul preferințelor la cel al responsabilității financiare: cine cere exclusivitate trebuie să spună și cine plătește pierderile.

Clujul și Bucureștiul au aceeași problemă, dar mize diferite

La Cluj, discuția pornește de la o echipă care pierde terenul propriu exact în perioada unei campanii europene.

La București, discuția este centrată pe o arenă de 55.000 de locuri, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile, pe care municipalitatea încearcă să o folosească atât pentru meciuri, cât și pentru concerte internaționale. (Golazo)

În ambele orașe, cluburile vorbesc despre „terenul propriu”, dar arenele nu le aparțin. Ele sunt utilizatori ai unor infrastructuri publice, iar administratorii stabilesc calendarul și condițiile de închiriere.

De ce echitatea contează la o arenă publică

Echitatea nu înseamnă neapărat ca fotbalul să primească întotdeauna prioritate sau ca un festival cu încasări mari să poată ocupa stadionul fără limite.

Înseamnă ca regulile să fie cunoscute și aplicate transparent:

• cluburile să afle din timp perioadele de indisponibilitate;

• administratorii să publice criteriile și costurile;

• calendarul să protejeze, pe cât posibil, meciurile europene;

• organizatorii să răspundă pentru refacerea suprafețelor;

• echipele să primească alternative realiste;

• beneficiile economice ale evenimentelor să fie comparate cu pierderile sportive și logistice.

Festivalurile și concertele pot aduce turiști, încasări și vizibilitate orașului. Fotbalul aduce însă activitate constantă, identitate locală și o comunitate care folosește stadionul pe parcursul întregului sezon.

Problema apare când una dintre activități o elimină complet pe cealaltă, fără o soluție stabilită din timp.

Și Iașiul a trecut printr-o dispută asemănătoare

Situații comparabile au existat și în alte orașe. La Iași, organizarea Festivalului INIMO pe stadionul „Emil Alexandrescu” a provocat îngrijorări privind protejarea gazonului și posibilitatea mutării unui meci.

Cazurile de la Cluj și București au însă cea mai mare vizibilitate: aici se întâlnesc cluburi cu public numeros, arene importante și evenimente capabile să atragă zeci de mii de participanți.

Surse

• ProSport – declarațiile lui Radu Constantea despre Cluj Arena și suma de 250.000 de euro

• GOLAZO – declarațiile lui Ciprian Ciucu și situația financiară a Arenei Naționale