Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanțele din România nu pot aplica regulile naționale privind prescripția dacă acestea creează un risc sistemic ca fraudele grave cu fonduri europene să rămână nepedepsite. Hotărârea pronunțată joi, 16 iulie 2026, clarifică efectele controversatei jurisprudențe privind prescripția și va influența dosarele aflate încă pe rolul instanțelor.
Decizia a fost pronunțată în cauza C-280/25 („Lin II”), după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut CJUE să lămurească modul în care trebuie aplicată hotărârea anterioară din cauza „Lin”. Potrivit Curții de la Luxemburg, dreptul Uniunii Europene are prioritate atunci când aplicarea normelor naționale privind prescripția ar duce la impunitatea autorilor unor fraude grave care afectează bugetul UE.
Pragul de 50.000 de euro devine esențial
CJUE a precizat că, în lipsa unei definiții în legislația română, o fraudă este considerată „gravă” atunci când prejudiciul total depășește 50.000 de euro.
În aceste situații, instanțele naționale trebuie să lase neaplicate dispozițiile interne care ar împiedica sancționarea faptelor prin intervenția prescripției.
Curtea a subliniat însă că hotărârea nu obligă la redeschiderea dosarelor soluționate definitiv, ci produce efecte în cauzele aflate încă în curs de judecată.
Înalta Curte reacționează după decizie
La scurt timp după publicarea hotărârii CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un comunicat în care explică faptul că întrebările adresate Curții de la Luxemburg au urmărit clarificarea raportului dintre dreptul european și principiile fundamentale ale dreptului penal român.
Instanța supremă arată că deciziile sale au urmărit respectarea atât a obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii Europene, cât și a garanțiilor prevăzute de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit ÎCCJ, „fidelitatea instanței supreme aparține valorilor statului de drept și protecției drepturilor fundamentale”, nu unei anumite soluții jurisprudențiale.
O controversă care durează de ani de zile
Disputa privind prescripția a început după deciziile Curții Constituționale din 2018 și 2022 referitoare la întreruperea termenelor de prescripție. Ulterior, Înalta Curte a pronunțat o decizie de unificare a practicii, iar numeroase dosare de corupție și fraudă au fost închise ca urmare a intervenirii prescripției.
Prin hotărârile „Lin” și „Lin II”, CJUE stabilește că, în cazurile care privesc fraude grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, instanțele române trebuie să dea prioritate dreptului european atunci când există riscul ca autorii să scape de răspundere penală.
Decizia nu modifică însă regimul tuturor dosarelor penale din România, ci se aplică în mod specific cauzelor care intră sub incidența normelor europene privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
