China accelerează extinderea energiei solare în Cuba

China își extinde rolul de principal partener energetic al Cubei prin livrări de tehnologie fotovoltaică și sprijin pentru construirea de noi parcuri solare, într-un moment în care insula continuă să se confrunte cu pene majore de curent, deficit de combustibil și o rețea electrică învechită.

Potrivit informațiilor publicate de Reuters, autoritățile cubaneze urmăresc să dezvolte 92 de parcuri fotovoltaice până în 2028, cu o capacitate totală de peste 2.000 MW. Proiectul este important nu doar pentru Cuba, ci și pentru publicul internațional, deoarece arată cum investițiile în energie devin un instrument strategic într-o regiune afectată de crize economice și vulnerabilități structurale.

În același timp, datele disponibile nu susțin afirmația răspândită pe rețelele sociale potrivit căreia China ar fi finalizat deja 75 de centrale solare în mai puțin de un an. Informațiile verificate indică un ritm accelerat al proiectelor, dar nu confirmă acest bilanț.

Planul oficial: 92 de parcuri, peste 2.000 MW până în 2028

Conform Reuters, din totalul celor 92 de parcuri planificate, 55 erau finanțate și construite cu sprijinul Chinei, iar alte 37 urmau să fie dezvoltate până în 2028. Acest detaliu este esențial, pentru că separă clar ceea ce este planificat și finanțat de ceea ce este deja finalizat și operațional.

Beijingul a furnizat Cubei în 2025 echipamente fotovoltaice cu o capacitate de aproximativ 1 GW, potrivit aceleiași surse. Dacă proiectele sunt duse la capăt, ele ar putea acoperi o parte semnificativă din cererea de electricitate din timpul zilei, reducând dependența de centralele termice alimentate cu combustibili fosili.

Pentru Havana, miza este dublă: reducerea presiunii asupra unui sistem energetic fragil și limitarea consumului de combustibil într-o economie afectată de probleme de aprovizionare.

Datele verificate nu confirmă cele 75 de centrale finalizate

O comparație între cifrele disponibile arată de ce afirmația virală trebuie tratată cu prudență. Financial Times relata în aprilie 2026 că în Cuba funcționau 34 de parcuri solare, cu o capacitate cumulată de aproape 1,2 GW.

Asta înseamnă că există o diferență clară între numărul de proiecte anunțate, numărul de proiecte aflate în construcție și numărul de parcuri deja puse în funcțiune. Articolul compară aceste surse tocmai pentru a delimita faptele confirmate de interpretările exagerate care circulă online.

Pe baza informațiilor citate, se poate spune că programul solar avansează rapid, însă nu că obiectivul atribuit Chinei ar fi fost deja atins.

China a livrat și echipamente prin donații

Sprijinul chinez nu s-a limitat la contracte comerciale. Potrivit Financial Times, planul economic cubanez pentru 2026 menționează aproximativ 320 MW de tehnologie solară donată de Beijing. Alte livrări ar fi fost plătite inclusiv prin schimburi comerciale care au implicat nichel produs în Cuba.

Acest tip de aranjament arată că relația energetică dintre cele două state are și o dimensiune economică și geopolitică mai largă. Pentru observatorii internaționali, cazul Cubei devine un exemplu despre felul în care infrastructura energetică poate fi finanțată prin formule hibride, nu doar prin investiții clasice.

Energia solară reduce presiunea din timpul zilei, dar nu oprește blackouturile

Extinderea energiei solare nu a eliminat însă criza electrică de pe insulă. Potrivit Reuters, pe 6 iulie 2026, sistemul electric național al Cubei s-a prăbușit din nou, afectând aproximativ 10 milioane de persoane. În primele ore după incident, alimentarea a fost restabilită doar parțial, iar prioritatea a mers către spitale și unități de producție alimentară.

Acest episod confirmă că noile capacități fotovoltaice nu sunt suficiente, singure, pentru a stabiliza întreaga rețea. Panourile solare produc energie în principal în timpul zilei, iar fără suficiente capacități de stocare și fără o rețea modernizată, sistemul rămâne vulnerabil.

Reuters a relatat și anterior despre pene naționale de curent și întreruperi prelungite în mai multe regiuni. Autoritățile cubaneze au pus criza pe seama sancțiunilor americane și a dificultăților de aprovizionare, în timp ce datele din teren indică și o problemă structurală: termocentrale vechi și infrastructură degradată.

Ce poate și ce nu poate face energia fotovoltaică

În 2025, energia solară ajunsese să asigure aproximativ 9% din producția totală de electricitate a Cubei, potrivit Financial Times. Obiectivul autorităților este ca sursele regenerabile să acopere 15% din necesar în 2026, urmând ca ponderea să crească în anii următori.

În termeni practici, asta înseamnă că noile parcuri pot:

• reduce consumul de combustibil în orele cu soare;

• diminua presiunea asupra termocentralelor în timpul zilei;

• crește treptat ponderea energiei regenerabile în mixul național.

Dar ele nu pot, fără investiții suplimentare:

• asigura alimentare continuă în timpul nopții;

• compensa singure avariile majore din rețea;

• înlocui complet centralele convenționale pe termen scurt.

De aceea, formula potrivit căreia proiectele chineze au „rezolvat” penele de curent este mai degrabă o exagerare decât o concluzie susținută de fapte.

De ce contează subiectul la nivel internațional

Cazul Cubei este relevant dincolo de regiune din două motive. În primul rând, arată cum tranziția energetică poate avansa chiar și în economii aflate sub presiune, atunci când există sprijin extern și un obiectiv clar de infrastructură.

În al doilea rând, subliniază limitele acestei tranziții atunci când investițiile în producție nu sunt însoțite de stocare, modernizarea rețelei și capacitate de rezervă. Pentru Europa, inclusiv pentru România, lecția este familiară: extinderea regenerabilelor ajută, dar stabilitatea sistemului depinde de întregul lanț energetic, nu doar de instalarea de noi panouri.

Ce urmează până în 2028

Pe termen scurt, elementul-cheie de urmărit este diferența dintre proiectele anunțate, cele aflate în construcție și cele conectate efectiv la rețea. Tot aici va conta dacă autoritățile cubaneze vor reuși să adauge capacități de stocare și să reducă vulnerabilitatea termocentralelor existente.

Până în 2028, succesul programului nu va fi măsurat doar prin numărul de parcuri fotovoltaice, ci și prin capacitatea Cubei de a transforma această expansiune solară într-un sistem electric mai stabil. Deocamdată, datele arată că investițiile chineze oferă insulei o sursă importantă de sprijin, dar nu o soluție completă la criza energetică.

Surse

• Reuters, 30 iunie 2025 – proiectele solare finanțate de China și planul Cubei pentru 92 de parcuri fotovoltaice. (Reuters)

• Financial Times, 5 aprilie 2026 – capacitatea instalată, numărul parcurilor funcționale și livrările chineze de tehnologie solară. (Financial Times)

• Reuters, 6 iulie 2026 – prăbușirea rețelei electrice naționale și continuarea crizei energetice. (Reuters)

• Reuters, 20 martie 2025 – programul inițial de instalare a parcurilor solare și obiectivele pentru energia regenerabilă. (Reuters)