CCR amână din nou verdictul în disputa Guvern–Parlament

CCR a amânat pentru 30 septembrie decizia privind sesizarea lui Sorin Grindeanu asupra OUG 38/2026 și a procedurii urmate după moțiunea de cenzură.

CCR amână din nou verdictul în disputa Guvern–Parlament
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața locului.
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Curtea Constituțională a României a amânat miercuri, 23 septembrie 2026, până pe 30 septembrie, decizia asupra sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Disputa privește procedura prin care a fost adoptată și transmisă spre publicare OUG 38/2026, act normativ care include, între altele, modificări referitoare la investițiile din industria de apărare asociate instrumentului european SAFE.

Noua amânare prelungește un dosar în care CCR trebuie să stabilească dacă Guvernul a acționat în limitele atribuțiilor sale în contextul în care Parlamentul i-a retras încrederea prin moțiune de cenzură.

Cronologia este esențială: OUG 38/2026 poartă data de 4 mai 2026, moțiunea de cenzură a fost adoptată pe 5 mai, iar ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai. Sesizarea lui Grindeanu contestă însă modul în care proiectul ar fi fost modificat și parcursul său procedural după retragerea încrederii Guvernului.

CCR nu a stabilit încă dacă această conduită a generat un conflict constituțional.

Ce reclamă Sorin Grindeanu la CCR

Sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților pornește de la limitele impuse unui Guvern după încetarea mandatului.

Articolul 110 alineatul (4) din Constituție prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv.

Regula este detaliată de articolul 37 alineatul (3) din Codul administrativ. Acesta stabilește că, într-o asemenea perioadă, Guvernul poate emite numai actele necesare administrării treburilor publice, fără promovarea unor politici noi, și nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență ori iniția proiecte de lege.

Sesizarea susține că procedura urmată în cazul OUG 38/2026 a încălcat aceste limite.

Un element central al contestației este ceea ce s-ar fi întâmplat între adoptarea inițială a ordonanței și publicarea ei.

OUG 38 este datată 4 mai. De ce există totuși o dispută?

OUG 38/2026 este datată oficial 4 mai 2026, cu o zi înainte ca Parlamentul să adopte moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Actul a fost publicat însă în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026.

Sesizarea depusă de Sorin Grindeanu susține că Secretariatul General al Guvernului a transmis Consiliului Legislativ, pe 5 mai, o nouă formă a proiectului.

Potrivit argumentelor din sesizare, această versiune ar fi inclus 12 articole noi, cu modificări și completări aduse mai multor acte normative.

Tocmai această succesiune este una dintre problemele pe care CCR trebuie să le analizeze.

Prin urmare, nu poate fi afirmat ca fapt stabilit că OUG 38/2026 a fost pur și simplu „adoptată de un Guvern demis”. Actul poartă data de 4 mai, iar retragerea încrederii parlamentare a avut loc pe 5 mai.

Contestația privește inclusiv intervențiile și demersurile procedurale despre care autorul sesizării susține că ar fi continuat după moțiunea de cenzură.

💡 WoW Pulse | Ce trebuie să lămurească CCR?

Problema nu este dacă programul european SAFE este oportun. Curtea trebuie să soluționeze conflictul constituțional reclamat între Parlament și Guvern, în contextul procedurii OUG 38/2026 și al limitelor impuse unui Executiv după retragerea încrederii parlamentare. Cronologia dintre 4 mai, 5 mai și publicarea din 8 mai este astfel esențială pentru dosar.

Ce prevede, de fapt, OUG 38/2026

OUG 38/2026 nu reprezintă cadrul principal prin care România a pus în aplicare instrumentul european SAFE.

Actul poartă denumirea „Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative” și intervine asupra mai multor reglementări.

Printre prevederile sale se află modificări legate de investițiile în domeniul securității naționale și de operatorii economici din industria de apărare.

Textul introduce, între altele, reguli referitoare la lucrări de construire, modernizare, reconversie și extindere a capacităților de producție sau servicii pentru apărare considerate de interes strategic pentru securitatea națională.

Unele dintre aceste dispoziții fac trimitere explicită la investițiile realizate în baza mecanismelor stabilite pentru SAFE.

Ordonanța conține însă și intervenții asupra altor domenii și acte normative, astfel că descrierea sa exclusiv ca „ordonanța programului SAFE” simplifică excesiv conținutul documentului.

Cadrul principal pentru SAFE fusese stabilit anterior

Actul central pentru punerea în aplicare în România a instrumentului european SAFE este OUG 62/2025, aprobată ulterior, cu completări, prin Legea 4/2026.

Această ordonanță stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului european privind instrumentul SAFE și mecanismele necesare participării României.

OUG 38/2026 intervine ulterior și modifică inclusiv legislație relevantă pentru investițiile în industria națională de apărare.

Distincția este importantă deoarece dosarul aflat la CCR nu pune sub semnul întrebării existența programului european SAFE.

Disputa constituțională privește conduita instituțională asociată OUG 38/2026.

De ce contează această decizie pentru viitorul Guvern?

Hotărârea CCR poate avea relevanță dincolo de conflictul politic actual.

Constituția stabilește că un Guvern al cărui mandat a încetat continuă să administreze treburile publice până la instalarea succesorului său.

Codul administrativ trasează o limită suplimentară și explicită: într-o asemenea perioadă, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.

În cazul OUG 38/2026, problema este complicată tocmai de cronologie.

Actul poartă o dată anterioară moțiunii de cenzură, în timp ce sesizarea reclamă demersuri și modificări care ar fi intervenit după retragerea încrederii.

Modul în care CCR va soluționa această situație poate clarifica aplicarea regulilor constituționale și legale în perioadele de tranziție dintre un Guvern demis și instalarea unui nou Executiv.

SAFE rămâne o miză economică și strategică pentru România

SAFE – Security Action for Europe – este instrumentul financiar creat la nivelul Uniunii Europene pentru susținerea investițiilor în apărare și consolidarea industriei europene de profil.

Mecanismul european pune la dispoziție împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru statele participante.

În România, legislația adoptată pentru aplicarea SAFE este legată inclusiv de investiții în capacitățile industriei naționale de apărare și de dezvoltarea unor active considerate strategice.

Această miză explică relevanța economică a disputei, dar trebuie separată de problema juridică analizată de CCR.

Curtea nu este chemată să stabilească dacă investițiile SAFE sunt necesare sau avantajoase, ci să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională reclamat între două autorități publice.

CCR a amânat de mai multe ori dosarul

Dosarul se află de mai multe luni pe masa judecătorilor constituționali.

CCR a amânat succesiv pronunțarea, iar termenul stabilit pentru 23 septembrie nu a adus o soluție.

Miercuri, Curtea a decis ca deliberările să continue pe 30 septembrie 2026.

Până atunci, susținerea că procedura OUG 38/2026 a încălcat limitele impuse Guvernului după retragerea încrederii parlamentare rămâne argumentul formulat în sesizare, nu o constatare definitivă a Curții Constituționale.

Verdictul CCR va trebui să stabilească dacă a existat conflictul juridic de natură constituțională reclamat între Parlament și Guvern și, în cazul constatării acestuia, conduita necesară pentru restabilirea ordinii constituționale.

Surse