Inflația schimbă locul în care românii își cumpără mâncarea, nu elimină automat consumul în oraș. Pentru o parte dintre clienți, mesele la restaurant devin mai rare, iar fast-foodul, shaorma, covrigăriile și patiseriile câștigă teren prin prețuri mai ușor de anticipat, servire rapidă și porții percepute ca suficiente.
Schimbarea descrie o ajustare a bugetului, nu o renunțare uniformă la mâncarea cumpărată în afara casei. Când nota de plată a unei mese la restaurant apasă mai mult asupra veniturilor, unii consumatori aleg o categorie mai ieftină sau mai simplu de controlat financiar.
De ce consumatorii schimbă categoria, nu neapărat obiceiul
Potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, presiunea asupra bugetelor determină o parte dintre consumatori să coboare între segmentele de preț. Restaurantul cu servire la masă poate fi înlocuit de fast-food, iar fast-foodul poate pierde, la rândul său, clienți în favoarea covrigăriilor și patiseriilor. (ZF.ro)
În această schimbare contează valoarea notei de plată, timpul disponibil, senzația de sațietate și posibilitatea de a estima costul final. Un produs familiar, cumpărat rapid, poate deveni o alternativă la o masă completă, mai ales atunci când consumatorul încearcă să limiteze cheltuielile fără să renunțe complet la mâncarea preparată în oraș.
Opțiunea nu este aceeași pentru toate gospodăriile și nici pentru toate orașele. Pentru unii clienți, ajustarea înseamnă mai puține ieșiri. Pentru alții, presupune înlocuirea unei mese la restaurant cu un meniu de fast-food, o shaorma sau o gustare de la patiserie.
Dristor Kebap, reper pentru segmentul shaorma
Analiza ZF indică evoluția Dristor Kebap drept un exemplu al interesului pentru segmentul de shaorma și fast-food. Conform publicației, anul 2025 a fost cel mai bun din istoria companiei, iar afacerile s-au dublat în doi ani, apropiindu-se de pragul de 100 de milioane de lei. (ZF.ro)
Performanța companiei oferă un reper pentru un brand din această categorie, dar nu poate fi tratată automat drept o măsură a întregii piețe. Rezultatele unui operator pot fi influențate de notorietate, poziționare, rețeaua de unități și capacitatea de a atrage clienți în segmentul său de preț.
În același context, ZF menționează extinderea sau accelerarea unor branduri precum KFC, Taco Bell, Burger King și Popeyes. Publicația mai arată că wagamama și Chili’s analizează oportunități de dezvoltare pe piața românească. (ZF.ro)
Fast-foodul ocupă zona dintre restaurant și gustare
Fast-foodul funcționează ca o categorie intermediară între restaurantul cu servire la masă și gustările cu preț mai mic. Consumatorul păstrează obiceiul de a cumpăra mâncare preparată în oraș, dar renunță la o parte din experiența restaurantului clasic, precum timpul petrecut la masă sau serviciul complet.
Rapiditatea, familiaritatea produselor și costul mai ușor de estimat pot influența alegerea. Un meniu de fast-food sau o shaorma nu sunt automat mai ieftine în orice situație, însă consumatorul poate controla mai simplu suma cheltuită decât în cazul unei mese la restaurant, unde nota finală crește prin adăugarea mai multor produse.
Când bugetul se restrânge și mai mult, alegerea se poate muta către covrigării și patiserii. Astfel, competiția nu se poartă doar între localuri care vând produse similare, ci și între categorii cu niveluri diferite de preț, timp de consum și sațietate.
Inflația redistribuie cererea între segmente
Presiunea inflaționistă nu afectează în același mod toate afacerile din alimentația publică. Operatorii premium pot pierde vizite atunci când clienții reduc mesele mai costisitoare, în timp ce brandurile orientate spre prețuri accesibile pot atrage persoane care își schimbă opțiunea fără să renunțe complet la consumul în oraș.
Concurența are, prin urmare, două niveluri. Brandurile concurează pentru același client, dar și categoriile concurează între ele: restaurantul clasic se confruntă cu fast-foodul, fast-foodul cu patiseriile și covrigăriile, iar gustările concurează pentru banii alocați unei mese rapide.
Impactul depinde de bugetul gospodăriei. Pentru unele persoane, ajustarea poate însemna mai puține ieșiri, comenzi mai mici sau trecerea la o categorie mai ieftină. Pentru consumatorii cu venituri mai mari, schimbarea poate consta doar în înlocuirea anumitor vizite, fără renunțarea completă la restaurante.
Ce arată și ce nu arată evoluția fast-foodului
Creșterea unei categorii comerciale poate fi analizată în legătură cu schimbarea obiceiurilor de consum, dar nu dovedește singură o modificare a stării de sănătate a populației și nu stabilește o relație directă de cauzalitate.
ZF compară situația actuală cu perioada crizei din 2008–2009 și notează că piața fast-food este acum mai dezvoltată, în timp ce numărul persoanelor cu obezitate este mai mare. Cele două evoluții pot fi observate în același interval larg, însă asocierea lor nu demonstrează că extinderea fast-foodului a provocat creșterea obezității. (ZF.ro)
Imaginea este, astfel, a unei piețe în care o parte dintre români continuă să cumpere mâncare în oraș, dar își adaptează alegerile la presiunea asupra bugetului. Restaurantul clasic devine o opțiune mai selectivă, fast-foodul păstrează poziția intermediară, iar covrigăriile și patiseriile pot prelua o parte din consum atunci când cheltuielile sunt reduse.
