Bondarii au reușit să rezolve un test clasic de inteligență inspirat din experimente făcute pe primate, alimentând discuția despre cât de mult subestimăm creierul insectelor. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetători din Finlanda au arătat că unii bondari au găsit singuri o soluție nouă pentru a ajunge la o recompensă, fără să fi fost antrenați înainte pentru acel truc. (ScienceDaily)
Experimentul a fost realizat de cercetători de la University of Oulu, University of Helsinki și University of Turku. Studiul original se numește „Spontaneous problem-solving in bumble bees”, a fost publicat pe 4 iunie 2026 în Science și are DOI 10.1126/science.ady1618. (ScienceDaily)
Subestimăm creierul insectelor?
Întrebarea care face cercetarea atât de virală este directă: subestimăm creierul insectelor?
Până acum, testele de tip „folosește un obiect ca să ajungi la o recompensă” erau asociate mai ales cu animale cu creiere mari, precum primatele. Celebrul psiholog Wolfgang Köhler a făcut, acum mai bine de un secol, experimente în care cimpanzeii trebuiau să folosească obiecte pentru a ajunge la hrană aflată prea sus.
Cercetătorii finlandezi au creat o variantă pentru insecte. În loc de cutii și banane, bondarii au primit o floare artificială albastră cu recompensă, mutată pe tavanul unei arene transparente. Pentru a ajunge la ea, insectele trebuiau să deplaseze o bilă sub floare, apoi să se urce pe bilă. (SciTechDaily)
Cum au rezolvat bondarii testul
Bondarii au învățat mai întâi două lucruri separate: că floarea albastră conține o recompensă și că bila din arenă este un obiect mobil, inofensiv. Dar nu au fost învățați să mute bila sub floare și nici să o folosească pe post de „scară”.
În test, unii bondari au combinat singuri aceste informații. Au împins bila în locul potrivit, s-au urcat pe ea și au ajuns la floarea cu recompensă. Pentru cercetători, partea importantă nu este doar că au reușit, ci că soluția părea orientată spre scop, nu o mișcare întâmplătoare. (ScienceDaily)
Autorii spun că au introdus și teste de control pentru a exclude explicații mai simple, cum ar fi norocul, joaca, încercarea repetată fără strategie sau ghidarea directă către un stimul vizibil. În unele variante, floarea era ascunsă în timp ce bondarii mutau bila, iar insectele tot au putut duce bila în zona corectă. (ScienceDaily)
Un creier minuscul, o soluție surprinzătoare
Bondarul are un creier minuscul, incomparabil cu cel al mamiferelor studiate în testele clasice de inteligență. Tocmai de aceea rezultatul este spectaculos: arată că un sistem nervos foarte mic poate produce comportamente flexibile atunci când animalul întâlnește o problemă nouă.
Cercetătorii nu spun că bondarii gândesc ca oamenii. Olli Loukola, autor senior al studiului, a subliniat că rezultatele nu trebuie interpretate ca dovadă a unei gândiri umane sau a unei conștiințe de tip uman la insecte. Ideea-cheie este mai nuanțată: creierele mici pot găsi soluții flexibile în situații noi, iar asta merită luat în serios. (ScienceDaily)
De ce contează descoperirea
Studiul se înscrie într-o serie mai largă de cercetări care schimbă imaginea despre insecte. Alte lucrări au arătat că albinele și bondarii pot învăța din comportamentul altora, pot rezolva sarcini de tip puzzle și își pot adapta comportamentul la situații noi.
În 2024, un studiu publicat în Nature a arătat că bondarii pot învăța social un comportament prea complex pentru a fi redescoperit ușor individual, ceea ce a întărit ideea că aceste insecte au abilități cognitive mai sofisticate decât se credea. (Nature)
Noul studiu merge pe o altă direcție: nu doar învățare de la alții, ci rezolvare spontană a unei probleme cu obiecte. Asta face rezultatul important pentru cercetarea inteligenței animale.
Nu e „IQ de om”, ci adaptare
Pentru public, tentația este să spună că bondarii sunt „genii în miniatură”. Formularea este simpatică, dar științific trebuie păstrată prudența.
Testul nu măsoară inteligența ca la oameni și nu demonstrează că insectele au raționament uman. Arată însă că bondarii pot combina experiențe anterioare și pot folosi un obiect într-un mod nou pentru a atinge un scop. Pentru un animal cu un creier atât de mic, asta este suficient de spectaculos.
Lecția: natura e mai deșteaptă decât pare
Descoperirea are și o miză mai largă. Dacă insectele pot rezolva probleme complexe cu resurse neuronale foarte mici, inginerii și cercetătorii din AI pot învăța ceva din eficiența naturii: nu întotdeauna ai nevoie de sisteme uriașe pentru comportamente inteligente.
Bondarii nu devin roboți, oameni sau primate în miniatură. Dar studiul arată că inteligența nu are o singură formă și nu aparține doar animalelor mari. Uneori, un creier cât un vârf de ac poate face ceva ce pare, la prima vedere, imposibil.
