Biohackerul care „vrea să trăiască veșnic”, diagnostic incurabil

Bryan Johnson, cunoscut pentru obsesia sa pentru longevitate, a anunțat că suferă de gastrită autoimună, un diagnostic cronic care a stârnit rapid reacții online și a reaprins dezbaterea despre limitele biohackingului.

TRENDING-VIRAL
Publicat: 7 iulie 2026 la 11:30
Actualizat: 2 octombrie 2026 la 12:14
Biohackerul care „vrea să trăiască veșnic”, diagnostic incurabil

Bryan Johnson a anunțat că a fost diagnosticat cu gastrită autoimună, după analize de sânge și biopsii realizate în cadrul unor investigații digestive. Antreprenorul american, în vârstă de 48 de ani, spune că a observat indicii ale problemei cu ani înainte ca diagnosticul să fie stabilit, în luna mai.

Cazul este prezentat prin declarațiile publice ale lui Johnson despre propria stare de sănătate. El susține că afecțiunea a fost dificil de identificat și că monitorizarea medicală va rămâne esențială pentru gestionarea consecințelor diagnosticului.

Cine este Bryan Johnson

Bryan Johnson a devenit milionar după vânzarea companiei de plăți Braintree către PayPal, în 2013, pentru aproximativ 800 de milioane de dolari. Ulterior, și-a concentrat atenția asupra unui program personal dedicat longevității.

Programul său include teste medicale, o dietă strictă, suplimente, proceduri și monitorizarea constantă a unor indicatori biologici. Profilul antreprenorului s-a conturat în jurul experimentelor privind îmbătrânirea și optimizarea sănătății.

În 2023, Johnson a participat inclusiv la un schimb de plasmă cu fiul și tatăl său, prezentat ca parte a programului său personal de longevitate. Daily Express US a relatat despre diagnosticul și declarațiile antreprenorului.

Ce a spus Johnson despre gastrita autoimună

Johnson a identificat afecțiunea drept gastrită autoimună, cunoscută și sub abrevierea AIG. În descrierea sa, sistemul imunitar atacă celulele din mucoasa stomacului.

Antreprenorul susține că, înaintea diagnosticului, a avut valori scăzute ale fierului, pe care spune că le-a observat timp de mai mulți ani. El a asociat boala cu posibilitatea apariției unor deficiențe nutriționale, a anemiei și a unui deficit de vitamina B12.

„Stomacul meu se mănâncă singur”, a spus Bryan Johnson, folosind o formulare metaforică pentru a descrie mecanismul pe care îl asociază bolii.

Expresia nu descrie literal ceea ce se întâmplă în organism. Ea reprezintă modul personal în care Johnson a explicat afectarea mucoasei stomacului în cazul său.

De ce diagnosticul necesită monitorizare

Potrivit relatării lui Johnson, gastrita autoimună poate evolua o perioadă fără simptome evidente și poate fi observată în urma unor analize care indică deficiențe nutriționale sau anemie.

El a menționat și un risc crescut de cancer gastric pe termen lung. Această afirmație este prezentată în contextul relatării sale despre propria afecțiune; riscurile concrete depind de diagnosticul stabilit, de rezultatele investigațiilor și de istoricul fiecărui pacient.

În cazul antreprenorului, investigațiile menționate au inclus analize de sânge și biopsii realizate în timpul procedurilor digestive. Diagnosticul și evoluția bolii au fost relatate de Johnson, fără ca articolul citat să includă un dosar medical public sau o declarație a medicului său.

Ce înseamnă afirmația despre o boală „incurabilă”

Johnson a descris gastrita autoimună drept o boală incurabilă în raport cu opțiunile actuale de tratament. În contextul declarațiilor sale, formularea se referă la lipsa unui tratament curativ identificat, nu la imposibilitatea monitorizării sau gestionării efectelor afecțiunii.

Antreprenorul spune că va continua să urmărească metode pentru reducerea impactului bolii și pentru menținerea stării sale de sănătate. Abordarea sa se bazează, potrivit propriilor declarații, pe cercetare, tehnologie și automonitorizare.

Diagnosticul contrastează cu imaginea publică a lui Johnson, construită în jurul investițiilor și experimentelor dedicate longevității. În același timp, cazul arată că monitorizarea intensă a unor indicatori biologici nu elimină posibilitatea apariției unor afecțiuni care pot fi dificil de identificat.

Surse