Ascultă articolul
Baterie de 294 MWh la Ișalnița, în contextul crizei energetice provocate de secetă
Instalație de 147 MW putere instalată, 294 MWh capacitate și cu posibilitate de extindere la 609 MWh.
O instalație de stocare a energiei cu 147 MW putere instalată și 294 MWh capacitate urmează să fie construită la Ișalnița, în județul Dolj, după autorizarea proiectului de către ANRE. Investiția, estimată la câteva zeci de milioane de euro și programată pentru finalizare în prima jumătate a anului 2027, avansează într-un moment în care sistemul energetic românesc se confruntă cu efectele unei secete severe și cu debite ale Dunării mult sub normalul perioadei.
Proiectul aparține Oltenia Tech Investment Solution SRL și reprezintă prima investiție greenfield a KER TOKI POWER România. Capacitatea inițială de 294 MWh ar putea fi extinsă ulterior până la 609 MWh.
Investiția nu este prezentată drept o consecință directă a crizei energetice din vara anului 2026. Contextul ultimelor luni arată însă de ce capacitățile de stocare și alte resurse flexibile devin importante pentru un sistem în care producția poate fi afectată simultan de secetă, indisponibilitatea unor grupuri mari și variațiile surselor regenerabile.
Bateria de la Ișalnița va avea 147 MW și 294 MWh
Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei a aprobat acordarea autorizației de înființare pentru „Instalație de Stocare Energie Electrică – IS Ișalnița”.
KER TOKI POWER România a anunțat proiectul pe 7 septembrie 2026. În prima etapă, instalația va avea 147 MW putere instalată și 294 MWh capacitate de stocare, cu posibilitatea extinderii la 609 MWh.
Investiția este evaluată la câteva zeci de milioane de euro, fără să fie comunicată o sumă exactă. Termenul anunțat pentru finalizare este prima jumătate a anului 2027.
Raportul dintre putere și energia stocată oferă și o imagine mai clară asupra dimensiunii proiectului: dacă instalația ar livra constant puterea nominală de 147 MW, cei 294 MWh ar corespunde, teoretic, unei descărcări de aproximativ două ore.
„Proiectul de la Ișalnița marchează un pas important în strategia noastră de dezvoltare pe piața locală și reflectă angajamentul nostru de a contribui la un sistem energetic mai flexibil, mai eficient și mai bine pregătit pentru integrarea energiei regenerabile”, a declarat Aurel Mîndrican, director general al KER TOKI POWER România.
Compania estimează că portofoliul propriu de baterii pe care îl are în vedere în România ar putea ajunge la o capacitate cumulată cuprinsă între 609 și 1.200 MWh.
Ce poate face o baterie de această dimensiune
O baterie nu produce energie și nu poate înlocui pe termen lung un reactor nuclear, o hidrocentrală sau o termocentrală. Funcția sa este să mute energia în timp: electricitatea disponibilă într-un anumit interval poate fi stocată și restituită rețelei atunci când este mai necesară.
Această caracteristică este importantă mai ales într-un sistem cu volume tot mai mari de energie solară și eoliană. Producția acestor surse depinde de condițiile meteorologice și nu coincide întotdeauna cu perioadele de consum ridicat.
Stocarea poate absorbi o parte din surplusul de energie și îl poate livra ulterior, contribuind la echilibrarea pe termen scurt a sistemului și la utilizarea mai eficientă a producției disponibile.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă 147 MW și 294 MWh?
MW indică puterea pe care bateria o poate livra la un moment dat, iar MWh arată cantitatea de energie pe care o poate stoca. În cazul proiectului de la Ișalnița, raportul de 147 MW la 294 MWh echivalează teoretic cu aproximativ două ore de descărcare continuă la puterea nominală. Durata efectivă depinde de regimul în care va fi exploatată instalația.
Criza din vară a arătat vulnerabilitatea sistemului la secetă
Importanța flexibilității sistemului energetic a devenit vizibilă în vara anului 2026, când seceta severă și nivelul foarte scăzut al Dunării au afectat inclusiv funcționarea CNE Cernavodă.
Cronologia oficială arată că Nuclearelectrica a anunțat pe 27 iulie 2026 că Unitatea 1 urma să fie oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie. Compania a atribuit decizia nivelului extrem de scăzut al Dunării și a precizat că măsura avea caracter preventiv.
Situația Unității 2 a evoluat diferit. Reactorul a continuat să funcționeze o perioadă, însă deteriorarea condițiilor hidrologice a determinat Nuclearelectrica să înceapă, în dimineața zilei de 13 august 2026, manevrele pentru oprirea controlată și a acestuia.
În acel moment, ambele unități ale centralei au ajuns în stare sigură oprită. Nuclearelectrica a precizat că această situație nu avea impact asupra parametrilor de securitate nucleară, populației, personalului sau mediului.
Dunărea rămâne mult sub media lunii septembrie
Datele hidrologice din septembrie arată că problema care a afectat sistemul energetic în timpul verii nu a dispărut odată cu schimbarea anotimpului.
Potrivit prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pe 5 septembrie 2026, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de 1.450 metri cubi pe secundă.
Pentru intervalul 5 septembrie, ora 07:00 – 12 septembrie, ora 07:00, INHGA prognoza o scădere până la 1.400 mc/s, urmată de menținerea debitului la această valoare până la sfârșitul intervalului.
Diferența față de nivelul obișnuit este considerabilă. Media multianuală a Dunării pentru luna septembrie este de 3.800 mc/s.
Astfel, un debit de 1.400 mc/s reprezintă aproximativ 37% din media multianuală a lunii septembrie.
Ultima actualizare oficială privind cele două reactoare
Într-un raport curent din 24 august 2026, Nuclearelectrica anunța că ambele reactoare ale CNE Cernavodă se aflau în stare sigură oprită și erau menținute în parametri de siguranță.
Compania preciza că deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național urmau să fie luate în funcție de evoluția prognozelor și de datele tehnice.
Nuclearelectrica a subliniat totodată că centrala dispune de sisteme redundante pentru răcirea reactoarelor și că starea oprită a acestora nu genera un risc operațional sau de securitate nucleară.
Evoluția debitului Dunării rămâne astfel un indicator important pentru sectorul energetic: prognoza INHGA din 5 septembrie arată că valorile de la Baziaș continuă să fie mult sub media multianuală.
Ișalnița adaugă flexibilitate, nu producție nouă de energie
Bateria de 147 MW / 294 MWh trebuie privită în acest context prin funcția pe care o poate îndeplini, nu ca substitut pentru capacitățile de producție indisponibile.
Instalația nu rezolvă problema debitului Dunării și nici nu poate compensa pentru perioade îndelungate pierderea producției unui reactor nuclear de aproximativ 700 MW. Capacitatea sa inițială este de numai 294 MWh, ceea ce limitează durata în care poate furniza energie înainte de a necesita reîncărcare.
Avantajul bateriei este însă viteza și flexibilitatea cu care energia stocată poate fi utilizată. Aceasta poate ajuta la acoperirea unor dezechilibre pe intervale scurte și la transferarea energiei din orele cu disponibilitate ridicată către perioadele în care sistemul are mai multă nevoie de ea.
Investiția de la Ișalnița adaugă astfel un tip diferit de infrastructură energetică: nu o nouă sursă de producție, ci o capacitate capabilă să gestioneze mai eficient energia deja produsă într-un sistem în care flexibilitatea devine tot mai importantă.
