Uniunea Europeană alocă peste 56 de milioane de euro sprijin de urgență pentru fermierii afectați de vreme extremă în Portugalia, România, Cipru, Croația și Slovenia. Banii vin din rezerva agricolă a Politicii Agricole Comune și vizează pierderi provocate de secetă, valuri de căldură, inundații, furtuni și îngheț, potrivit Comisiei Europene. (European Commission)
România apare direct în pachetul european: 14,8 milioane de euro sunt prevăzute pentru fermierii români afectați de seceta severă și valurile repetate de căldură din perioada iunie–august 2025, care au lovit culturile de porumb și floarea-soarelui. Informația este confirmată și de Agriland și Irish Farmers Journal. (Agriland)
Ajung despăgubirile înainte să fie prea târziu?
Întrebarea pe care și-o pun fermierii este simplă: ajung despăgubirile înainte să fie prea târziu?
Comisia cere statelor membre să se asigure că fermierii primesc sprijinul rapid, însă termenul final de distribuire a ajutorului este 28 februarie 2027. Pentru exploatațiile care au pierdut producție în 2025, diferența dintre plată rapidă și plată întârziată poate însemna capital pentru inputuri, semințe, motorină, rate, arendă sau pregătirea următorului sezon. (Agriland)
Câți bani primește fiecare țară
Sprijinul aprobat depășește 56 de milioane de euro și este împărțit între cinci state membre afectate de evenimente climatice severe în 2025 și în prima parte a anului 2026.
Țară | Sumă alocată | Zone/culturi vizate |
|---|---|---|
Portugalia | 30 milioane € | culturi arabile, măsline, fructe, legume, vin, zootehnie |
România | 14,8 milioane € | porumb și floarea-soarelui |
Cipru | 4,6 milioane € | citrice, banane, smochine, viță-de-vie, cereale, furaje, apicultură, animale |
Croația | 4,4 milioane € | prune, alune, viță-de-vie, lucernă, sfeclă de zahăr |
Slovenia | 2,8 milioane € | mere |
Aceste sume pot fi completate de statele membre cu fonduri naționale de până la 200% din bugetul european alocat, ceea ce înseamnă că sprijinul final ar putea fi mai mare, dacă guvernele decid să contribuie suplimentar. (Agriland)
România, lovită la porumb și floarea-soarelui
Pentru România, miza este clară: porumbul și floarea-soarelui sunt culturi-cheie, iar seceta din vara anului 2025 a afectat randamentele exact în perioada critică de dezvoltare.
Irish Farmers Journal notează că în România, seceta severă și valurile repetate de căldură dintre iunie și august 2025 au lovit culturile de porumb și floarea-soarelui. Agriland confirmă aceeași direcție, cu referire la pierderile provocate de vremea extremă. (Agriland)
Pentru fermierii români, problema nu este doar producția pierdută. Seceta poate aduce un lanț întreg de costuri: sol mai greu de lucrat, consum mai mare de combustibil, presiune pe irigații acolo unde există, venituri mai mici la hectar și dificultăți în finanțarea următorului ciclu agricol.
Vremea extremă devine factură economică
Sprijinul european arată că vremea extremă nu mai este tratată ca excepție rară, ci ca risc economic major pentru agricultură. În Portugalia, furtuna Kristin a adus ploi abundente, vânt puternic și inundații în ianuarie și februarie 2026. În Cipru, seceta și căldura extremă din mai 2025 au produs pierderi agricole și au crescut costurile furajelor. În Croația, înghețul, ploile excesive și seceta au afectat culturi precum fructele, vița-de-vie și sfecla de zahăr. În Slovenia, înghețurile de primăvară au lovit producția de mere. (Agriland)
Comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, a transmis că fermierii europeni plătesc un preț tot mai mare pentru episoadele extreme, de la secetă și caniculă până la furtuni și îngheț. Acesta a legat sprijinul de nevoia unei agriculturi mai reziliente și de o Politică Agricolă Comună orientată mai puternic spre gestionarea riscurilor. (Agriland)
De ce contează pentru prețurile alimentelor
Când culturile sunt afectate de secetă sau caniculă, efectul poate trece din fermă în piață. Producția mai mică poate pune presiune pe prețurile cerealelor, uleiurilor vegetale, furajelor și produselor alimentare procesate.
În România, porumbul și floarea-soarelui nu sunt doar culturi de câmp. Ele intră în lanțuri economice mai largi: hrană pentru animale, ulei, procesare, export, transport, depozitare și industrie alimentară. De aceea, despăgubirile nu sunt importante doar pentru fermieri, ci și pentru stabilitatea pieței alimentare.
Banii vin din rezerva agricolă a UE
Fondurile sunt mobilizate din rezerva agricolă a Politicii Agricole Comune, instrument creat pentru situații de criză, perturbări de piață sau evenimente excepționale care afectează producția și distribuția agricolă. Potrivit relatărilor internaționale, PAC 2023–2027 include o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro pe an pentru astfel de situații. (Xinhua)
Statele care primesc bani trebuie să transmită Comisiei criteriile după care acordă ajutorul, estimările lunare de plată, nivelul eventualului sprijin național suplimentar și măsurile prin care evită distorsionarea concurenței sau supracompensarea fermierilor. (Agriland)
