Economia României ar putea crește cu doar 0,5% în 2026, potrivit celei mai recente estimări atribuite Băncii Mondiale. Instituția și-a redus prognoza de la 1,3%, pe fondul consumului mai slab, al ajustării fiscale și al condițiilor monetare restrictive. Pentru 2027, prognoza indică o revenire modestă, până la 1,4%.
Estimarea Băncii Mondiale este mai optimistă decât cea a Comisiei Europene, care anticipează o creștere de numai 0,1% în 2026. Diferențele dintre prognoze reflectă scenarii și momente diferite de evaluare, însă toate indică aceeași direcție: economia românească va avansa lent, iar relansarea este amânată pentru 2027.
Banca Mondială a redus prognoza pentru 2026
Banca Mondială a tăiat cu 0,8 puncte procentuale estimarea privind creșterea economică a României în 2026, de la 1,3% la 0,5%. Pentru 2027, instituția estimează un avans de 1,4%, nivel care rămâne sub prognoza anterioară. (SeeNews)
Potrivit analizei citate de SeeNews, încetinirea este legată de efectele consolidării fiscale, de politica monetară restrictivă și de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste măsuri reduc veniturile disponibile și apasă asupra consumului privat, unul dintre principalele motoare ale economiei României.
România ar fi înregistrat o creștere de numai 0,7% în 2025, cel mai lent ritm de după perioada pandemiei, potrivit estimării citate în aceeași analiză. Consumul privat a încetinit de la aproape 6% în 2024 la aproximativ 0,6% în 2025. (SeeNews)
Comisia Europeană vede o stagnare în 2026
Prognoza Comisiei Europene este și mai prudentă. Bruxellesul estimează că economia României va crește cu doar 0,1% în 2026, ceea ce înseamnă, în termeni practici, o stagnare la nivelul întregii economii. Pentru 2027, Comisia anticipează o accelerare până la 2,3%. (Economy and Finance)
Instituția europeană indică trei presiuni majore asupra activității economice: consolidarea fiscală, inflația ridicată și scăderea consumului intern. În acest scenariu, reducerea dezechilibrelor bugetare se produce într-un moment în care cererea internă este deja afectată, ceea ce limitează ritmul de creștere pe termen scurt.
Diferența dintre estimarea Băncii Mondiale, de 0,5%, și cea a Comisiei Europene, de 0,1%, nu schimbă concluzia generală. Ambele instituții anticipează un an dificil pentru România, cu o contribuție redusă a consumului și cu o revenire mai vizibilă abia în 2027.
Deficitul bugetar rămâne principala vulnerabilitate
Banca Mondială estimează că deficitul bugetar s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 8% din PIB, după introducerea unui pachet de taxe mai mari și înghețarea unor cheltuieli. Ajustarea este importantă, dar se desfășoară într-un context de creștere economică slabă. (SeeNews)
Comisia Europeană estimează că deficitul guvernamental va coborî la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027. În același timp, datoria publică ar putea depăși 63% din PIB până în 2027. Aceste cifre arată că presiunea asupra finanțelor publice va rămâne ridicată chiar și în scenariul unei reduceri treptate a deficitului. (Economy and Finance)
România are una dintre cele mai slabe perspective regionale
Comparația regională accentuează diferența dintre România și alte economii din Europa Centrală și de Est. Pentru 2026, Comisia Europeană estimează o creștere de 3,5% pentru Polonia, 2,5% pentru Bulgaria și câte 1,8% pentru Ungaria, Cehia și Grecia, față de 0,1% în cazul României. (tvrinfo.ro)
Și estimarea atribuită Fondului Monetar Internațional a fost redusă, de la 1,4% la 0,7%. În aceeași comparație, prognoza Băncii Mondiale a coborât de la 1,3% la 0,5%. România apare astfel în partea inferioară a clasamentului regional, indiferent de instituția care realizează proiecția. (tvrinfo.ro)
Inflația și dobânzile mențin presiunea asupra economiei
Comisia Europeană estimează că inflația va rămâne la aproximativ 7% în 2026, înainte să încetinească spre 3,7% în 2027. Prețurile la energie, costurile de finanțare și incertitudinea politică pot limita atât consumul gospodăriilor, cât și investițiile companiilor. (Economy and Finance)
Tabloul pentru 2026 este, prin urmare, unul al unei economii care avansează foarte lent: consumul este slăbit, deficitul rămâne ridicat, iar inflația se menține peste nivelurile confortabile. Prognozele instituțiilor internaționale indică o eventuală îmbunătățire în 2027, dar ritmul acestei reveniri depinde de succesul ajustării fiscale și de temperarea presiunilor asupra prețurilor.
