Ambasada Rusiei contestă acuzațiile României privind cele trei drone

Ambasada Federației Ruse la București contestă acuzațiile României privind cele trei drone doborâte de Forțele Aeriene Române în perioada 24–26 iulie 2026 și susține că Ministerul Afacerilor Externe nu ar fi prezentat dovezi care să lege aparatele de Rusia. Misiunea diplomatică rusă afirmă, într-o declarație relatată miercuri, 12 august, de agenția TASS, că reprezentanților săi le-ar fi fost arătate „bucăți de polistiren”, pe care partea română le-ar fi prezentat drept probe. (TASS)

Poziția Moscovei intră în contradicție directă cu cea a autorităților române. MAE a anunțat după convocarea ambasadorului rus Vladimir Lipaev că acestuia i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse în județul Buzău și că ancheta autorităților române a stabilit proveniența rusă a acestora. (radioromania.ro)

Ambasada Rusiei: „Ni s-au arătat bucăți de polistiren”

TASS relatează că Ambasada Rusiei a oferit publicației Izvestia propria versiune asupra întrevederii de la Ministerul român de Externe.

„În timpul discuției de la Ministerul Afacerilor Externe al României ni s-au arătat bucăți de polistiren, oferite spre a fi considerate drept dovadă a «originii rusești» a dronelor doborâte.”

Misiunea diplomatică rusă susține că nu ar fi primit informații care să demonstreze legătura dintre aparatele respective și Federația Rusă.

„Nu ne-au fost prezentate fapte care să lege aceste drone de țara noastră”, afirmă Ambasada Rusiei, potrivit TASS. (TASS)

Este importantă o precizare: TASS atribuie aceste declarații Ambasadei Federației Ruse, nu personal ambasadorului Vladimir Lipaev. Lipaev a fost oficialul convocat la MAE, însă formulările citate miercuri sunt prezentate de agenția rusă drept poziția misiunii diplomatice.

Rusia vorbește despre un exercițiu „regizat”

Ambasada merge mai departe și formulează o acuzație mult mai dură la adresa autorităților române.

Potrivit declarației publicate de TASS, diplomații ruși susțin că ar fi fost vorba despre:

„un exercițiu de tragere regizat în prealabil asupra unor ținte de antrenament”.

Misiunea diplomatică afirmă că scopul unui asemenea scenariu ar fi fost justificarea în fața populației a procesului de militarizare și a creșterii cheltuielilor pentru apărare, într-un context socio-economic dificil. (TASS)

Ambasada nu prezintă însă, în declarațiile reproduse de TASS, dovezi publice care să susțină acuzația că doborârea dronelor ar fi fost un exercițiu regizat. Afirmația trebuie, prin urmare, tratată ca poziție a părții ruse, nu ca un fapt stabilit independent.

💡 WoW Pulse | Ce trebuie separat

Rusia contestă originea dronelor și sugerează că incidentele ar fi fost regizate. România susține contrariul și afirmă că analiza fragmentelor a indicat proveniența rusă. În acest moment, acuzația privind un „exercițiu regizat” este o afirmație a Ambasadei Rusiei, pentru care aceasta nu a prezentat în declarația citată de TASS probe publice.

Ce a spus România după convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev

Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe după cele trei încălcări ale spațiului aerian românesc din 24, 25 și 26 iulie.

MAE a descris atunci convocarea drept o „reacție fermă” la incidente și a transmis că diplomatul rus a văzut fragmente provenite de la drona distrusă pe 24 iulie în județul Buzău.

Potrivit informațiilor comunicate de partea română, ancheta Parchetului stabilise că fragmentele respective erau de proveniență rusească. (radioromania.ro)

MAE a formulat atunci o poziție categorică:

„Este absolut inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României.”

Ministerul a subliniat că spațiul aerian românesc este în același timp spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene și a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incidente și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. (radioromania.ro)

România a dispus și plecarea unui diplomat rus

Incidentul nu s-a limitat la convocarea ambasadorului.

România a declarat indezirabil un membru al Ambasadei Federației Ruse, căruia i-au fost acordate cinci zile pentru a părăsi țara. În același timp, ambasadorul României la Moscova a fost chemat la București pentru consultări. (radioromania.ro)

TASS menționează ambele măsuri în relatarea sa din 12 august și le leagă de disputa privind cele trei drone. (TASS)

Este una dintre cele mai tensionate confruntări diplomatice recente dintre București și Moscova: România susține că are elemente care indică originea rusă a aparatelor, iar Ambasada Rusiei respinge concluzia și contestă chiar modul în care au fost gestionate incidentele.

Ce știm oficial despre cele trei drone

Separat de disputa diplomatică privind proveniența lor, pătrunderea celor trei aparate în spațiul aerian românesc și doborârea lor de către Forțele Aeriene Române sunt confirmate oficial de MApN.

Pe 24 iulie, o dronă a fost urmărită pe traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău și doborâtă de un F-16 românesc în apropierea localității Padina, într-o zonă nelocuită.

Pe 25 iulie, un alt F-16 a doborât o dronă în apropiere de Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.

Pe 26 iulie a urmat cea de-a treia intervenție, la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în zona apelor teritoriale românești. Ministerul Apărării a documentat public seria incidentelor prin comunicate oficiale. (Ministerul Apararii Nationale)

Disputa București–Moscova se mută acum asupra probelor

Noua declarație a Ambasadei Rusiei schimbă centrul disputei.

Nu mai este contestat faptul că România a detectat și a doborât cele trei aparate. Controversa este acum asupra originii lor și asupra probelor pe baza cărora Bucureștiul afirmă că acestea au legătură cu Rusia.

Partea română spune că fragmentele analizate au indicat proveniența rusă. Ambasada Rusiei răspunde că ceea ce i-a fost prezentat nu demonstrează această legătură și descrie probele drept „bucăți de polistiren”. (TASS)

Mai mult, Moscova introduce acum acuzația că incidentele ar fi putut reprezenta un exercițiu regizat pentru justificarea creșterii cheltuielilor militare.

Această ultimă afirmație este însă, pe baza materialului publicat de TASS, o acuzație fără dovezi publice prezentate de Ambasada Rusiei. Din acest motiv, ea nu poate fi pusă pe același plan factologic cu datele oficiale privind intervențiile F-16, care au fost comunicate separat de Ministerul Apărării.

Pozițiile celor două părți rămân astfel incompatibile: Bucureștiul spune că are probe privind proveniența rusă a cel puțin uneia dintre drone, în timp ce Moscova respinge această concluzie și acuză România că nu a demonstrat-o.

Surse

• TASS, 12 august 2026 – poziția Ambasadei Federației Ruse privind probele prezentate de România și acuzația referitoare la un presupus exercițiu regizat. (TASS)

• Ministerul Afacerilor Externe / comunicarea oficială privind convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev – poziția României și prezentarea fragmentelor dronei. (radioromania.ro)

• Ministerul Apărării Naționale – comunicatele oficiale privind cele trei drone doborâte în perioada 24–26 iulie 2026. (Ministerul Apararii Nationale)