Protestele din Albania împotriva proiectelor turistice de lux de pe litoral au escaladat violent: manifestanți au intrat pe un șantier din Kakome, în sudul țării, au răsturnat containere, au spart geamuri și au distrus elemente de infrastructură. Revolta vine pe fondul unor dispute vechi privind terenurile de coastă, accesul localnicilor la proprietăți și suspiciunile legate de dezvoltări imobiliare pentru investitori puternici.
Imaginile distribuite de Al Arabiya English arată zeci de persoane într-un sit de construcții din Kakome, unde protestatarii împing structuri de șantier și distrug materiale. Reuters a relatat că incidentul a avut loc duminică, 21 iunie 2026, într-o zonă de coastă din sudul Albaniei, unde furia publică a crescut după mai multe proiecte turistice controversate. (Facebook)
Ce se întâmplă cu terenurile
Miza protestelor este una explozivă: terenuri valoroase de pe litoral, unele aflate în zone naturale protejate sau în spații unde localnicii spun că au drepturi istorice de proprietate. În mai multe sate de coastă, oamenii acuză că accesul la terenuri și la plaje a fost blocat prin garduri, bariere sau împrejmuiri montate pentru viitoare dezvoltări turistice.
La Kakome, presa locală a relatat că protestatarii au dărâmat o barieră considerată simbolul unui conflict vechi privind accesul proprietarilor la terenurile lor. Participanții au transmis că nu mai acceptă obstacole care îi împiedică să ajungă la proprietăți, iar disputa este prezentată ca parte a unei lupte mai mari pentru drepturi de proprietate și acces liber în una dintre cele mai spectaculoase zone de coastă ale Albaniei. (Albanian Daily News)
Un caz major este cel din zona Zvërnec – Vjosa-Narta, unde localnici au spus pentru Reuters că terenuri confiscate în perioada comunistă și retrocedate ulterior familiilor ar fi ajuns în circuitul unor dezvoltări private fără acordul tuturor celor care revendică proprietatea. Disputa este complicată de documente vechi, retrocedări incomplete și vânzări contestate, o problemă frecventă în Albania după căderea comunismului. (Reuters)
Proiectul Kushner a aprins scânteia
Protestele au luat amploare după planurile pentru un mare complex turistic legat de Jared Kushner și Ivanka Trump, în zona insulei Sazan și în apropierea lagunei Vjosa-Narta. Reuters a scris că proiectul este evaluat la aproximativ 1,4 miliarde de euro și ar putea include până la 10.000 de camere, într-o zonă de coastă considerată sensibilă ecologic. (Reuters)
Ecologiștii avertizează că dezvoltarea ar putea afecta habitate pentru flamingo, foci și broaște țestoase marine, iar protestatarii spun că proiectele de lux riscă să transforme litoralul într-un spațiu inaccesibil pentru localnici. Mișcarea a fost numită în presa internațională „Flamingo Revolution”, după simbolul folosit de manifestanți pentru protejarea zonei Vjosa-Narta. (Reuters)
Ce cer protestatarii
Protestatarii cer, în primul rând, oprirea proiectelor până la clarificarea regimului terenurilor. Ei vor ca autoritățile să verifice cine deține legal terenurile, cum au fost făcute vânzările și dacă localnicii au fost despăgubiți sau consultați.
Principalele revendicări sunt:
acces liber la terenuri și la plaje pentru localnici;
oprirea construcțiilor în zone protejate până la evaluări transparente;
clarificarea proprietății terenurilor revendicate de familii locale;
anchetarea tranzacțiilor suspecte;
demisia premierului Edi Rama, cerută de o parte a manifestanților în protestele de la Tirana.
La protestele din capitală, mii de oameni au afișat mesaje precum „Albania is not for sale”, acuzând guvernul că favorizează investitori bogați în detrimentul cetățenilor și al mediului. (Reuters)
Ce spun autoritățile
Premierul Edi Rama apără proiectele și spune că investițiile turistice pot aduce bani, locuri de muncă și dezvoltare pentru Albania. El a respins ideea blocării proiectului legat de Kushner și a susținut că dezvoltarea trebuie să respecte regulile de mediu. Reuters notează că Rama a prezentat investiția ca pe o oportunitate pentru turismul albanez, în timp ce contestatarii îl acuză că pune interesele dezvoltatorilor înaintea comunităților locale. (Reuters)
Într-un interviu citat de Financial Times, Rama a spus că o evaluare de impact asupra mediului este în desfășurare și a susținut că insula Sazan rămâne proprietate publică. Premierul a acuzat și influențe externe în alimentarea protestelor, inclusiv atacuri cibernetice atribuite Iranului, dar această explicație este respinsă de protestatari, care spun că nemulțumirea vine din probleme reale: corupție, terenuri contestate și lipsă de transparență. (Financial Times)
Anchete și active înghețate
Scandalul a intrat și în zona penală. Financial Times a relatat că procurorii albanezi au emis mandate de arestare pentru mai mulți oameni de afaceri și au înghețat active de aproximativ 128 de milioane de euro într-un dosar legat de tranzacții funciare. Printre numele menționate apare și Artur Shehu, fost proprietar asociat cu terenuri aflate în apropierea zonelor vizate de dezvoltări. (Financial Times)
Rama susține că nu există nicio dovadă de ilegalitate în proiectul turistic și afirmă că autoritățile anticorupție își fac treaba. Protestatarii spun însă că anchetele confirmă exact ceea ce reclamă de ani de zile: litoralul albanez este prins între retrocedări neclare, interese imobiliare și decizii politice netransparente.
Oamenii vor garanții, nu promisiuni
Așteptările comunităților locale sunt concrete: oamenii vor acces la terenurile pe care le revendică, despăgubiri unde proprietățile au fost pierdute sau vândute contestat, protejarea zonelor naturale și garanții că plajele nu vor fi închise în spatele unor resorturi de lux.
Pentru mulți albanezi, protestele nu mai sunt doar despre un hotel sau despre un șantier. Ele au devenit un test al statului: cine controlează coasta, cine profită de terenuri și dacă localnicii mai au un cuvânt de spus în fața marilor investiții.
De ce contează cazul pentru Albania
Albania mizează puternic pe turism, iar litoralul său a devenit tot mai atractiv pentru investitori străini. Dar exact această miză economică aprinde conflictul: guvernul vede investiții și modernizare, în timp ce protestatarii văd pierderea controlului asupra terenurilor, distrugerea naturii și transformarea coastei într-un spațiu rezervat celor bogați.
Presiunea a trecut deja granițele Albaniei. Financial Times a relatat că Parlamentul European a avertizat Tirana să respecte standardele de mediu și regulile de stat de drept în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. (The Guardian)
