Școlile europene au acum un cadru comun pentru alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, prezentat la 18 iunie 2026 de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Documentul oferă direcții pentru profesori, școli și decidenți, într-un moment în care instrumentele de inteligență artificială sunt deja folosite de elevi în învățare și în activitățile de zi cu zi.
Ce propune cadrul european pentru alfabetizarea AI
Cadrul de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale este organizat în jurul a patru direcții: interacțiunea cu AI, crearea cu AI, gestionarea AI și modelarea AI. Abordarea urmărește să depășească simpla utilizare a aplicațiilor și să îi ajute pe elevi să înțeleagă cum funcționează aceste tehnologii, ce limite au și când este necesară intervenția umană. (Reprezentanța Comisiei Europene în România)
Interacțiunea cu AI
Prima direcție vizează modul în care elevii comunică și lucrează cu instrumentele de inteligență artificială. În clasă, acest lucru poate însemna formularea unor cereri clare, verificarea răspunsurilor și identificarea erorilor sau a informațiilor inventate de un sistem AI.
Crearea cu AI
Elevii sunt încurajați să folosească AI pentru a genera idei, texte, imagini sau alte materiale, însă rezultatul trebuie analizat și îmbunătățit de autor. Accentul cade pe contribuția proprie, pe menționarea utilizării instrumentelor AI și pe respectarea regulilor privind drepturile de autor și integritatea academică.
Gestionarea AI
Această zonă privește folosirea responsabilă a tehnologiei: protejarea datelor personale, evaluarea riscurilor, recunoașterea conținutului inexact și înțelegerea efectelor pe care le pot avea deciziile automatizate. Pentru școli, implicațiile sunt relevante în special la teme, proiecte și evaluări.
Modelarea AI
Ultima direcție îi ajută pe elevi să înțeleagă impactul mai larg al inteligenței artificiale asupra societății. Discuțiile pot include biasul algoritmic, transparența, responsabilitatea, schimbările de pe piața muncii și limitele deciziei automate.
Alfabetizarea AI nu este doar responsabilitatea profesorilor de informatică
Un mesaj important al cadrului este că inteligența artificială trebuie abordată interdisciplinar. Profesorii de limba română pot lucra cu elevii la verificarea informațiilor și la redactare, cei de științe sociale pot discuta despre impactul tehnologiei, iar disciplinele exacte pot explica datele, modelele și limitele predicțiilor.
În acest model, profesorul nu este înlocuit de instrumentul AI. Rolul său devine și mai important în stabilirea obiectivelor de învățare, alegerea sarcinilor potrivite și evaluarea contribuției reale a elevului. Un răspuns fluent generat de o aplicație nu este, în sine, o dovadă că elevul a înțeles materia.
„De azi, școlile europene au un ghid comun pentru a preda inteligența artificială”, a transmis Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, subliniind obiectivul folosirii responsabile a tehnologiei în educație. (Digi24)
Pregătirea profesorilor rămâne principala provocare
Datele prezentate în legătură cu studiile OCDE indică un decalaj între ritmul în care se răspândește inteligența artificială și pregătirea cadrelor didactice. Doar unul din trei profesori folosește AI, iar trei din patru profesori afirmă că nu au încă suficiente competențe pentru a preda cu ajutorul acestor instrumente. (Reprezentanța Comisiei Europene în România)
Aceste cifre arată de ce introducerea AI în școli nu poate fi redusă la achiziția unor aplicații sau la elaborarea unor reguli pentru elevi. Profesorii au nevoie de formare practică: cum verifică un rezultat generat automat, cum proiectează o evaluare rezistentă la copiere și cum folosesc AI fără să compromită autonomia elevului.
Ce poate însemna cadrul pentru școlile din România
Pentru România, documentul european poate servi drept punct de plecare pentru programe de formare, actualizarea curriculumului și reguli comune privind folosirea inteligenței artificiale la clasă. Aplicarea sa ar putea fi relevantă în cel puțin trei zone:
- teme și proiecte: elevii ar trebui să precizeze dacă au folosit AI și în ce etapă a lucrării;
- evaluare: școlile pot combina produsele finale cu prezentări, explicații orale și etape de lucru care arată contribuția elevului;
- siguranță digitală: elevii trebuie să știe ce date nu trebuie introduse în aplicații și cum pot verifica informațiile primite.
Un cadru comun nu înseamnă că toate școlile vor folosi aceleași aplicații sau aceeași metodă de predare. Direcțiile europene oferă un reper pentru dezvoltarea competențelor, în timp ce profesorii și școlile trebuie să adapteze activitățile la vârsta elevilor, disciplinele predate și resursele disponibile.
