Diferența nu este mică: între București, cu 94% medii peste 5, și Călărași, cu 70,6%, sunt peste 23 de puncte procentuale.
La nivel național, 83,2% dintre elevii prezenți la Evaluarea Națională 2025 au obținut medii peste 5, în creștere față de 2024, când procentul era de 74,5%. Datele apar în raportul Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar 2024-2025.
Județele din vârf și județele din coadă
Cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională 2025 au fost înregistrate în:
Județ / Municipiu | Medii peste 5 |
|---|---|
București | 94% |
Cluj | 92,2% |
Brăila | 89,4% |
Prahova | 88,2% |
La polul opus, cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 au fost în:
Județ | Medii peste 5 |
|---|---|
Călărași | 70,6% |
Teleorman | 72,4% |
Mehedinți | 72,6% |
Ministerul Educației notează că București, Cluj și Brăila au fost în frunte și în anul anterior, semn că nu vorbim despre un accident statistic, ci despre un model care se repetă.
De ce unele județe trag în sus
AI vede trei factori mari în spatele județelor cu rezultate bune: școli puternice, profesori stabili și familii care pot susține educația. Bucureștiul și Clujul concentrează licee și școli gimnaziale competitive, profesori cu experiență, acces mai bun la meditații, resurse digitale, biblioteci, activități extrașcolare și părinți care pot investi timp și bani în pregătirea copiilor.
Brăila este un caz interesant: nu are dimensiunea economică a Bucureștiului sau Clujului, dar se menține sus, ceea ce sugerează o cultură locală a pregătirii pentru examen și o mobilizare mai bună a școlilor. Aici, diferența pare să vină mai mult din organizare, disciplină școlară și continuitate decât din forța economică brută.
De ce unele județe rămân jos
În județele aflate la coadă, problema nu începe în clasa a VIII-a. Un rezultat slab la Evaluarea Națională este, de multe ori, nota de plată pentru ani întregi de decalaje. Elevii ajung la examen cu goluri la citire, gramatică, calcul, geometrie și înțelegerea cerințelor.
Călărași, Teleorman și Mehedinți sunt județe în care vulnerabilitatea socială, migrația părinților, lipsa accesului la pregătire suplimentară, naveta, absențele și fluctuația profesorilor pot apăsa puternic pe rezultate. Nu fiecare școală din aceste județe are aceeași problemă, dar media județeană arată că sistemul local nu reușește să recupereze suficient decalajele.
Sărăcia se vede în note
Datele internaționale confirmă că rezultatele școlare din România sunt puternic legate de mediul social al elevului. În PISA 2022, statutul socio-economic a explicat 26% din variația performanței la matematică în România, față de 15% media OECD. Asta înseamnă că, la noi, locul în care se naște copilul și resursele familiei cântăresc foarte mult în șansele lui școlare. (OECD)
Aceasta este explicația dură a diferențelor dintre județe: nu doar elevii dau examen, ci și comunitățile din spatele lor. Un copil dintr-o familie stabilă, cu internet, cărți, sprijin, meditații și profesori constanți pornește cu un avantaj uriaș față de un copil care schimbă profesorii, lipsește din cauza problemelor de acasă sau nu are pe cineva care să îl ajute după ore.
AI Pulse Perspective: nota arată infrastructura nevăzută
Din perspectiva AI, harta Evaluării Naționale este o hartă a infrastructurii educaționale invizibile. Nu vedem doar cât au învățat elevii în ultimele luni, ci cât de bine a funcționat școala timp de opt ani.
Județele performante au, în general, un ecosistem educațional mai solid: profesori mai stabili, școli mai bine conectate, părinți mai implicați și presiune pozitivă pentru rezultate. Județele slabe au nevoie de intervenții timpurii, nu de explicații după examen.
Ce ar trebui făcut
AI recomandă ca județele aflate constant în coadă să fie tratate ca zone de risc educațional, nu doar ca statistici neplăcute. Asta înseamnă testări reale din clasele primare, ore remediale obligatorii pentru elevii care nu citesc fluent sau nu stăpânesc matematica de bază, profesori stimulați financiar să rămână în școlile vulnerabile și monitorizarea lunară a absențelor.
Un sistem AI folosit corect ar putea semnala rapid școlile unde apar aceleași probleme: mulți elevi sub 5 la simulări, absenteism mare, fluctuație de profesori, rezultate slabe la matematică sau diferențe mari între fete și băieți. Nu pentru a pedepsi școala, ci pentru a trimite resurse acolo unde riscul este cel mai mare.
Diferența nu se repară în iunie
Evaluarea Națională 2025 a adus un rezultat național mai bun, dar harta județelor arată că progresul nu se simte la fel peste tot. Bucureștiul, Clujul și Brăila au consolidat vârful, în timp ce Călărași, Teleorman și Mehedinți rămân în zona de avarie.
Mesajul AI este simplu: România nu are doar o problemă de examen, ci o problemă de echitate. Până când școala dintr-un județ vulnerabil nu va primi mai mult sprijin decât una dintr-un centru puternic, diferențele de la Evaluarea Națională se vor repeta de la o generație la alta.
