Marele Zid Verde vizează restaurarea a 100 de milioane de hectare până în 2030, într-o zonă de aproximativ 8.000 de kilometri din Sahel, între Senegal și Djibouti. Inițiativa coordonată sub umbrela Uniunii Africane urmărește combaterea degradării solului și a deșertificării, dar și sprijinirea comunităților rurale afectate de secetă, pierderea terenurilor fertile și reducerea veniturilor.
Programul implică 22 de țări africane, potrivit UNCCD. Denumirea sa poate crea imaginea unei singure perdele forestiere continue, însă proiectul funcționează, în practică, ca un ansamblu de intervenții pentru restaurarea terenurilor agricole, pășunilor, pădurilor și zonelor umede.
Ce urmărește proiectul până în 2030
Obiectivul central este restaurarea a 100 de milioane de hectare de teren degradat până în 2030. Planul include și captarea a 250 de milioane de tone de carbon și crearea a 10 milioane de locuri de muncă verzi, în special în comunitățile rurale din Sahel, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.
Sahelul este o regiune semi-aridă aflată la sud de Sahara. Agricultura și creșterea animalelor reprezintă activități esențiale pentru populația locală, astfel că degradarea solului are efecte directe asupra producției de hrană, veniturilor și accesului la apă și pășuni.
În acest context, restaurarea nu se reduce la plantarea de arbori. Intervențiile urmăresc refacerea funcțiilor ecologice ale terenurilor și creșterea capacității acestora de a susține agricultura, pășunatul și biodiversitatea. Beneficiile economice pentru comunități sunt, prin urmare, parte a obiectivului, nu un efect secundar al proiectului.
Progresul raportat: 18% din suprafața vizată
În bilanțul prezentat de UNCCD, țările participante raportau restaurarea a aproape 18 milioane de hectare și crearea a aproximativ 350.000 de locuri de muncă. Aceste valori reprezintă rezultate cumulate raportate în cadrul inițiativei, nu o proiecție pentru anii următori.
Raportat la țintele pentru 2030, suprafața menționată corespunde unei înaintări de aproximativ 18% din obiectivul de 100 de milioane de hectare. Cele 350.000 de locuri de muncă reprezintă aproximativ 3,5% din ținta de 10 milioane. Calculul arată amploarea distanței rămase, dar nu stabilește singur ritmul anual al proiectului, deoarece rezultatele sunt prezentate ca totaluri cumulate.
Nu există o echivalență automată între numărul de hectare declarate restaurate și succesul ecologic al intervențiilor. O suprafață poate include lucrări diferite — de la refacerea vegetației și a pășunilor până la reabilitarea terenurilor agricole sau a zonelor umede — iar efectele asupra solului, apei, biodiversității și veniturilor locale depind de tipul și continuitatea lucrărilor.
Cum trebuie interpretate cifrele privind amploarea
Cei aproximativ 8.000 de kilometri descriu întinderea geografică a inițiativei de la vest la est, între Senegal și Djibouti. Valoarea nu trebuie interpretată ca lungimea unei plantații continue sau a unei construcții verzi realizate integral. Proiectele sunt distribuite în mai multe țări și reflectă condiții de sol, climă, administrație și securitate diferite.
În același fel, cifra de 250 de milioane de tone de carbon este o țintă a programului, nu o cantitate prezentată în articol ca fiind deja captată. Indicatorii privind terenurile restaurate, locurile de muncă și carbonul măsoară dimensiuni diferite ale inițiativei și nu pot fi adunați într-un singur bilanț simplificat.
Numărul de 22 de țări se referă la statele africane implicate în inițiativă, potrivit prezentării UNCCD. În interiorul acestui cadru, amploarea și stadiul proiectelor pot varia de la o țară la alta, deoarece implementarea este realizată prin programe și intervenții adaptate teritoriilor locale.
Finanțarea și securitatea pot încetini implementarea
Platforma oficială a Great Green Wall Accelerator estimează că atingerea obiectivelor pentru 2030 necesită cel puțin 33 de miliarde de dolari. Finanțarea trebuie să acopere mai mult decât plantările: sunt necesare restaurarea terenurilor agricole, gestionarea apei, refacerea pășunilor și dezvoltarea activităților economice locale. (Great Green Wall)
Transformarea angajamentelor financiare în lucrări verificabile depinde de capacitatea statelor și a partenerilor internaționali de a coordona proiecte pe termen lung. Un program derulat în 22 de țări presupune administrații, priorități și condiții de securitate diferite.
Instabilitatea din anumite zone ale Sahelului poate îngreuna accesul echipelor, continuitatea lucrărilor și monitorizarea rezultatelor. Din acest motiv, restaurarea ecologică este legată direct de funcționarea instituțiilor locale și de posibilitatea comunităților de a utiliza și proteja terenurile refăcute.
De ce Marele Zid Verde nu este o simplă plantație
Conceptul a fost asociat inițial cu ideea unei bariere vegetale împotriva extinderii deșertului. Forma actuală este mai largă și combină restaurarea naturii cu măsuri pentru agricultură, pășunat, apă și venituri rurale.
Refacerea pădurilor și a pășunilor, protejarea zonelor umede și susținerea agriculturii adaptate condițiilor aride fac parte din aceeași logică: terenurile trebuie să devină mai reziliente, iar populația să poată obține în continuare hrană și venituri din resursele locale.
Dimensiunea proiectului a atras atenția presei internaționale, care l-a descris drept o „cursă contra deșertificării” și una dintre cele mai ambițioase inițiative africane de răspuns la schimbările climatice. (The Economic Times)
Rezultatele raportate arată că Marele Zid Verde a depășit etapa unei simple promisiuni regionale. Totuși, atingerea țintelor pentru 2030 va depinde de ritmul lucrărilor, continuitatea finanțării, coordonarea dintre state și calitatea restaurării pe teren, nu doar de suprafața declarată ca refăcută.
