Africa încearcă să construiască unul dintre cele mai mari proiecte ecologice ale lumii: Marele Zid Verde, o centură de terenuri refăcute care ar urma să se întindă pe aproximativ 8.000 de kilometri, de la Senegal până spre Djibouti. Scopul este uriaș: oprirea degradării solului, combaterea deșertificării, crearea de locuri de muncă și protejarea comunităților afectate de schimbările climatice.
Proiectul nu înseamnă doar plantarea unor rânduri de copaci. Potrivit UNCCD, inițiativa este coordonată sub umbrela Uniunii Africane și implică 22 de țări africane, cu sprijin internațional, pentru refacerea terenurilor degradate și sprijinirea comunităților din Sahel. (UNCCD)
Ținta: 100 de milioane de hectare refăcute
Marele obiectiv al proiectului este ca, până în 2030, să fie restaurate 100 de milioane de hectare de teren degradat, să fie captate 250 de milioane de tone de carbon și să fie create 10 milioane de locuri de muncă verzi în zone rurale, potrivit UNEP și Global Environment Facility. (UNEP - UN Environment Programme)
Zona vizată este Sahelul, regiunea semi-aridă aflată la sud de Sahara, unde milioane de oameni sunt afectați de secetă, lipsa terenurilor fertile și insecuritatea alimentară.
Proiectul avansează, dar prea încet
Deși inițiativa a produs rezultate vizibile în unele state, proiectul este încă departe de obiectivul final. UNCCD arată că aproape 18 milioane de hectare de teren degradat au fost restaurate și aproximativ 350.000 de locuri de muncă au fost create în țările participante. (UNCCD)
Provocările rămân mari: finanțarea insuficientă, coordonarea dificilă între state, lipsa transparenței și instabilitatea din unele zone ale Sahelului încetinesc lucrările. Platforma oficială a Great Green Wall Accelerator estimează că sunt necesare cel puțin 33 de miliarde de dolari pentru atingerea obiectivelor până în 2030. (Great Green Wall)
Nu e doar un zid de copaci
Specialiștii subliniază că proiectul a evoluat de la ideea simplă a unei „benzi de copaci” la un program mai complex: refacerea pășunilor, a terenurilor agricole, a pădurilor și a zonelor umede, astfel încât oamenii să poată trăi mai bine în regiunile lovite de secetă.
Publicații internaționale au readus proiectul în atenție în ultimele zile, prezentând Marele Zid Verde ca pe o „cursă contra deșertificării” și ca pe una dintre cele mai ambițioase încercări ale Africii de a răspunde schimbărilor climatice. (The Economic Times)
