Péter Magyar amenință cu schimbarea Constituției pentru demisia lui Tamás Sulyok. Premierul Ungariei a anunțat că guvernul ar putea iniția demersuri juridice și o modificare a Constituției dacă președintele refuză să renunțe la funcție, după întâlnirea celor doi de luni, 1 iunie 2026, la Palatul Sándor din Budapesta.
Discuția a avut loc după expirarea ultimatumului prin care Magyar îi ceruse lui Sulyok să demisioneze până la 31 mai. Întâlnirea nu a dus la plecarea președintelui și nu a schimbat, până în acest moment, statutul juridic al mandatului său.
Magyar anunță acțiuni juridice și o posibilă modificare a Constituției
Conflictul dintre premier și președinte combină o dispută politică privind legitimitatea lui Sulyok cu amenințarea unor măsuri juridice și constituționale. Magyar îl consideră pe șeful statului apropiat de fostul premier Viktor Orbán și de structurile politice consolidate în perioada guvernării acestuia.
Potrivit Reuters și AP, Magyar a declarat că guvernul va iniția demersuri juridice dacă președintele nu renunță la mandat. Premierul a invocat, de asemenea, posibilitatea modificării Constituției, susținând că partidul său, Tisza, dispune de o majoritate parlamentară de două treimi.
Declarațiile descriu o direcție politică anunțată, nu o schimbare deja produsă. Sulyok nu și-a prezentat demisia, iar până după întâlnirea de la Palatul Sándor nu fusese anunțat un text concret de amendament sau o măsură efectivă de încheiere a mandatului.
Sulyok respinge demisia și își apără mandatul
Tamás Sulyok a refuzat solicitarea premierului și a susținut că mandatul său este legal. Poziția președintelui este că funcția sa se bazează pe cadrul constituțional în vigoare și nu poate fi încheiată printr-o simplă cerere politică a șefului guvernului.
Euronews relatează că Sulyok a cerut și un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituțional.
În lipsa demisiei sau a unei măsuri juridice care să îi afecteze funcția, Sulyok este așteptat să rămână președinte până în 2029. După întrevederea din 1 iunie, nu fusese anunțată o decizie care să modifice această situație.
Majoritatea de două treimi nu produce automat demiterea
Majoritatea parlamentară invocată de Magyar poate oferi guvernului o bază politică pentru a propune o schimbare constituțională, dar nu echivalează, prin ea însăși, cu demiterea președintelui. Pentru ca amenințarea să devină o procedură efectivă, ar fi necesare un text de amendament și o acțiune instituțională clară.
Un eventual proiect ar trebui să arate ce regulă constituțională este vizată și dacă măsura ar afecta mandatul aflat în desfășurare, viitoarele mandate sau un alt aspect al funcției prezidențiale. Până la publicarea unui asemenea text, efectul juridic al declarațiilor lui Magyar rămâne limitat la presiunea politică exercitată asupra lui Sulyok.
Același principiu se aplică și anunțatelor „demersuri juridice”. Declarația premierului nu a indicat, în forma relatată, instituția care ar urma să fie sesizată, temeiul exact al acțiunii sau rezultatul urmărit. Prin urmare, nu există încă o procedură juridică identificabilă care să fi modificat statutul președintelui.
Disputa continuă ruptura față de perioada Orbán
Confruntarea face parte din strategia politică prin care Péter Magyar încearcă să înlăture persoane numite în funcții-cheie în perioada în care Viktor Orbán a condus guvernul. Conflictul a izbucnit după victoria partidului Tisza în alegerile din aprilie 2026, potrivit relatărilor citate în articol.
Financial Times notează că Magyar îl consideră pe Sulyok una dintre figurile importante ale sistemului politic construit în timpul guvernării Orbán. Premierul urmărește să reducă influența persoanelor instalate în poziții instituționale importante în acea perioadă.
Partidul Fidesz a acuzat guvernul Magyar că provoacă o criză constituțională. Executivul își prezintă inițiativa drept parte a unei rupturi politice față de administrația precedentă, ceea ce transformă statutul președintelui într-un punct central al confruntării dintre cele două tabere.
Ce urmează după întâlnirea de la Palatul Sándor
Pe termen imediat, Tamás Sulyok rămâne în funcție, iar presiunea politică asupra sa continuă. Următorul element verificabil ar fi publicarea unui proiect constituțional sau anunțarea oficială a unei proceduri juridice concrete de către guvern.
Până atunci, întâlnirea din 1 iunie rămâne o confruntare politică fără efect direct asupra mandatului prezidențial. Demisia nu a fost depusă, iar o modificare a Constituției nu a fost adoptată.
