Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea retrage toate trupele americane staționate în Europa, în timpul summitului NATO de la Ankara, desfășurat în prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Declarația a fost legată de nemulțumirile Washingtonului privind cheltuielile de apărare ale aliaților și pozițiile europene în dosare precum Iranul și Groenlanda.
Afirmația nu reprezintă, în sine, o decizie formală de retragere. Ea se înscrie însă într-o revizuire mai amplă a prezenței militare americane pe continent și a amplificat incertitudinea privind nivelul viitor al angajamentului SUA față de NATO.
„Am putea retrage toți soldații noștri din Europa.”
Declarația a fost relatată de Financial Times, care a indicat că președintele american a legat prezența militară a SUA de contribuțiile aliaților europeni și de sprijinul acestora pentru pozițiile Washingtonului.
Declarația lui Trump nu este o decizie de retragere
Distincția dintre o amenințare politică, o analiză militară și o decizie executivă este esențială în acest caz. Trump a vorbit despre posibilitatea retragerii, în timp ce Pentagonul derulează o revizuire de șase luni a prezenței americane în Europa.
Aliații europeni încearcă să determine amploarea eventualelor reduceri, însă analiza Pentagonului nu echivalează automat cu retragerea tuturor trupelor. Până la adoptarea unor ordine concrete, scenariul rămâne unul discutat la nivel politic și strategic, nu o operațiune confirmată în totalitate.
Câte trupe americane sunt în Europa
Miza este dificil de evaluat fără separarea efectivelor permanente de cele trimise temporar. Reuters relata că Statele Unite aveau aproximativ 68.000 de militari activi permanenți în bazele europene la finalul anului 2025.
Cifra nu include trupele rotaționale, detașamentele pentru exerciții și personalul trimis temporar în cadrul unor misiuni. Dacă aceste categorii sunt adăugate, efectivul total a depășit în anumite perioade 80.000 de militari. Cele mai mari contingente americane se află în Germania, Italia și Marea Britanie, potrivit unei analize Reuters.
Așadar, cele două valori nu se exclud: aproximativ 68.000 indică personalul permanent, iar cifra de peste 80.000 reflectă o prezență mai largă, care include și forțele rotaționale.
Germania, primul punct al reducerilor anunțate
Germania a devenit centrul discuției despre o posibilă diminuare a prezenței americane. În mai 2026, Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, pe fondul conflictului politic dintre Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz privind războiul cu Iranul, potrivit Reuters.
Retragerea celor 5.000 de militari este prezentată de agenție drept cea mai concretă măsură de până atunci pentru reducerea prezenței americane în Europa. Ea trebuie diferențiată de afirmația mai largă privind retragerea tuturor trupelor: prima este o măsură punctuală, iar a doua este un scenariu exprimat public de președintele SUA.
Orice reducere a efectivelor poate afecta nu doar numărul militarilor aflați în baze, ci și capacitatea de comandă, logistica, transportul strategic și ritmul în care trupele NATO pot fi sprijinite pe flancul estic.
Cheltuielile pentru apărare, principalul argument al Washingtonului
Presiunea asupra aliaților europeni pentru creșterea bugetelor militare a fost una dintre temele centrale ale summitului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut că Europa și Canada trebuie să își „egalizeze” eforturile cu cele ale Statelor Unite, potrivit Associated Press.
Aliații au încercat să răspundă prin prezentarea unor noi contracte militare și planuri de investiții, inclusiv achiziții importante de echipamente americane. Strategia are o dublă miză: creșterea capacității europene de apărare și menținerea unei relații transatlantice suficient de solide pentru a evita o retragere rapidă a SUA.
În acest context, disputa nu se rezumă la procentul alocat apărării. Ea privește și distribuirea responsabilităților militare, accesul la infrastructură, stocurile de armament și capacitatea aliaților europeni de a prelua misiuni pe care Statele Unite le-au susținut până acum.
Groenlanda adaugă o dispută între aliați
Tensiunile au fost amplificate de revenirea lui Trump la ideea ca Statele Unite să controleze Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Premierul danez Mette Frederiksen a transmis că Groenlanda nu este de vânzare și că Danemarca este pregătită să își apere teritoriul, potrivit AP.
Disputa este neobișnuită pentru o alianță militară construită în jurul cooperării între state membre. Associated Press a remarcat că NATO nu dispune de un mecanism conceput pentru a gestiona o amenințare venită de la un aliat împotriva altui aliat.
Prin urmare, problema Groenlandei complică mesajul politic al summitului: în timp ce NATO încearcă să transmită unitate în fața amenințărilor externe, unele dintre cele mai sensibile dispute se poartă între membri ai aceleiași alianțe.
Europa se pregătește pentru eventuale reduceri americane
Înaintea summitului, liderii NATO au pregătit confirmarea unor creșteri record ale cheltuielilor pentru apărare, în paralel cu planurile SUA de reducere a prezenței militare pe continent, relata Euronews.
Combinația dintre revizuirea Pentagonului, retragerea anunțată din Germania și declarațiile lui Trump pune aliații europeni în fața unei probleme concrete: trebuie să își consolideze rapid propriile capacități, chiar dacă amploarea retragerii americane nu a fost stabilită în întregime.
Pentru NATO, principala schimbare nu este încă o retragere totală confirmată, ci faptul că nivelul implicării americane în Europa a devenit subiectul unei negocieri politice deschise.
