România a închis Consulatul General al Rusiei din Constanța și l-a declarat persona non grata pe consulul rus, după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane. Bucureștiul atribuie incidentul Federației Ruse, în timp ce Moscova respinge această concluzie și anunță măsuri de răspuns diplomatic.
Rusia anunță represalii după decizia României
Reacția Moscovei a fost transmisă de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Ea a avertizat că decizia Bucureștiului va avea consecințe pentru România.
„Măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”, a declarat Maria Zaharova, referindu-se la expulzarea consulului rus și la închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța.
Rusia nu a precizat ce formă vor avea aceste măsuri. Declarația lasă deschisă posibilitatea unor acțiuni diplomatice reciproce, inclusiv în privința personalului român sau a reprezentanțelor României, însă Moscova nu a prezentat o decizie concretă în acest sens. (Digi24; Observator News)
Moscova contestă și concluzia autorităților române privind originea dronei care a lovit imobilul din Galați. Poziția rusă este că nu există dovezi care să demonstreze că aparatul a fost rusesc.
De ce a luat România măsuri diplomatice
Președintele Nicușor Dan a anunțat deciziile după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată în urma incidentului de la Galați. Drona a lovit un bloc de locuințe, iar două persoane au fost rănite.
Șeful statului a descris evenimentul drept „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Răspunsul Bucureștiului are două componente distincte: închiderea Consulatului General al Rusiei din Constanța și declararea consulului rus drept persona non grata. Prin această formulare diplomatică, România retrage acceptul acordat persoanei respective pentru a-și desfășura activitatea pe teritoriul său.
Autoritățile române susțin că Federația Rusă este responsabilă pentru incident și au cerut consolidarea apărării împotriva dronelor pe flancul estic al NATO. În această evaluare, atacul asupra unui obiectiv civil din Galați este tratat ca un risc direct pentru securitatea României, nu doar ca o consecință indirectă a războiului din Ucraina. (Digi24)
NATO reafirmă sprijinul pentru România
Nicușor Dan a discutat situația cu Mark Rutte, secretarul general al NATO. După convorbire, Rutte a transmis solidaritatea Alianței cu România și a reafirmat angajamentul NATO de a apăra „fiecare centimetru” de teritoriu aliat.
Mesajul NATO are o importanță politică aparte într-un moment în care Bucureștiul și Moscova oferă versiuni opuse asupra incidentului. România leagă lovirea blocului din Galați de acțiunile Rusiei și de riscurile generate de războiul din Ucraina, în timp ce Rusia respinge responsabilitatea și contestă argumentele prezentate de partea română.
Discuția dintre președintele României și secretarul general al NATO a pus, astfel, incidentul într-un cadru mai larg: protejarea populației și întărirea apărării aeriene pe flancul estic al Alianței.
Kremlinul respinge acuzațiile Bucureștiului
Declarațiile Mariei Zaharova se înscriu în poziția mai largă exprimată de conducerea rusă. Vladimir Putin a susținut că Rusia nu a amenințat și nu amenință statele europene și a acuzat aceste țări că mențin confruntarea cu Moscova.
Prin urmare, incidentul de la Galați a generat deja efecte diplomatice concrete: România a închis consulatul rus din Constanța și a declarat un diplomat rus persona non grata, iar Rusia a anunțat că va reacționa. În paralel, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru România, în timp ce disputa privind originea dronei rămâne punctul central al pozițiilor divergente ale Bucureștiului și Moscovei. (Digi24)
