Rogobete îl atacă pe Bolojan: „Nu faceți nicio reformă”

Alexandru Rogobete îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că blochează angajările din spitale și reduce reforma din sănătate la sloganuri, într-un nou episod al disputei privind posturile vacante și accesul medicilor tineri la concursuri.

ACTUALITATE
Publicat: 28 iunie 2026 la 17:30
Actualizat: 30 septembrie 2026 la 20:58
Rogobete îl atacă pe Bolojan: „Nu faceți nicio reformă”

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că blochează angajarea medicilor și confundă reforma cu reducerea cheltuielilor. În centrul disputei se află diferența dintre medicii care își finalizează pregătirea, posturile disponibile în spitale și angajarea efectivă.

Rogobete invocă peste 2.000 de diplome de medic specialist

Alexandru Rogobete susține că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, a semnat peste 2.000 de diplome de medic specialist. Fostul ministru afirmă că o parte dintre medicii care au finalizat rezidențiatul nu au reușit să se angajeze, deși unitățile medicale au nevoie de personal.

Cifra reprezintă afirmația lui Rogobete și nu este prezentată ca un bilanț oficial al medicilor rămași fără loc de muncă. Cele două categorii nu sunt echivalente: numărul diplomelor indică finalizarea unei etape de pregătire, în timp ce numărul persoanelor neangajate presupune o evidență distinctă.

Critica fostului ministru vizează spitalele care, în opinia sa, nu au scos suficiente posturi la concurs. El susține că există o contradicție între nevoia de personal medical și limitarea recrutărilor. (Digi24)

Ce înseamnă, concret, blocarea unei angajări

Obținerea titlului de medic specialist nu produce automat o angajare într-un spital. Pentru ca un medic să poată ocupa un post sunt necesare, în succesiune, existența postului în structura unității, disponibilitatea acestuia, finanțarea și organizarea unui concurs.

În consecință, trei cifre diferite trebuie analizate separat:

  • numărul diplomelor – medicii care au finalizat pregătirea și au obținut titlul de specialist;
  • numărul posturilor vacante – pozițiile aprobate și disponibile în unitățile sanitare;
  • numărul angajărilor – posturile ocupate după parcurgerea procedurii de concurs.

O creștere a numărului de medici specialiști nu garantează, prin ea însăși, ocuparea posturilor din spitale. Fără un post aprobat și finanțat, medicul nu poate fi angajat, chiar dacă a încheiat cu succes rezidențiatul și deține diploma necesară.

Atacul politic la adresa lui Ilie Bolojan

Rogobete susține că reformarea sistemului sanitar trebuie evaluată prin efectele asupra pacienților, medicilor și spitalelor, nu doar prin măsuri administrative sau reduceri de costuri. El îi cere premierului să renunțe la ceea ce numește „etichete” și să adopte soluții concrete pentru ocuparea posturilor.

„Reforma nu înseamnă să oprești sistemul, ci să-l faci să funcționeze mai bine”, a transmis Alexandru Rogobete.

Fostul ministru a continuat criticile la adresa premierului:

„Nu faceți nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară. O reformă adevărată se măsoară în rezultate, nu în sloganuri”.

Declarațiile lui Rogobete descriu poziția sa politică în disputa privind gestionarea resursei umane din sănătate. Ele nu stabilesc, în sine, câte posturi au fost blocate, câți medici nu au găsit un loc de muncă sau câte concursuri au fost organizate.

Posturile vacante nu sunt suficiente fără concurs

Un spital poate avea nevoie de medici, însă angajarea depinde de mai multe decizii administrative. Postul trebuie să fie prevăzut în structura unității, să aibă finanțare și să fie scos la concurs potrivit procedurilor aplicabile.

Această diferență explică de ce existența unui deficit de personal nu duce automat la angajări. Nevoia medicală și posibilitatea administrativă de a ocupa un post sunt probleme legate, dar distincte.

Din perspectiva medicilor aflați la începutul carierei, finalizarea rezidențiatului oferă calificarea profesională, nu și garanția unui loc de muncă. Din perspectiva spitalelor, identificarea deficitului nu este suficientă dacă posturile nu pot fi aprobate, finanțate și ocupate prin concurs.

Disputa se extinde la medicii formați în România

Conflictul politic se suprapune peste discuția privind păstrarea în țară a medicilor formați în România. Viitorii medici au criticat intenția de a-i obliga să rămână în țară, argumentând că decizia de a lucra în România nu depinde doar de obligații administrative, ci și de existența unor condiții reale de angajare. (Europa Liberă România)

Astfel, problema ridicată în disputa Rogobete–Bolojan are două niveluri: formarea medicilor și folosirea efectivă a acestei resurse în spitale. Diploma confirmă pregătirea profesională, însă recrutarea depinde de posturi aprobate, bugete și concursuri organizate.

Surse