Vladimir Putin susține că Rusia a folosit racheta Oreshnik pentru a-i evalua eficiența în regiunea Kiev. Potrivit declarației făcute la 4 iunie, lansarea din noaptea de 23 spre 24 mai 2026 a urmărit observarea efectelor impactului și colectarea de date pentru eventuale utilizări viitoare ale sistemului. Scopul experimental este însă interpretarea prezentată de Moscova, nu o concluzie independentă despre performanța rachetei.
Ce a spus Putin despre lansarea Oreshnik
Declarația a fost făcută de liderul rus în timpul unei întâlniri cu reprezentanți ai agențiilor internaționale de presă. Vladimir Putin a susținut că ținta a fost aleasă astfel încât efectele loviturii să poată fi observate mai ușor.
„Voi dezvălui un secret militar de stat de mare importanță. Pur și simplu am lovit acolo unde era mai ușor să observăm rezultatele”, a afirmat Vladimir Putin, potrivit relatării publicate de pravda.com.ua.
În versiunea prezentată de Kremlin, atacul nu a fost doar o operațiune militară, ci și o verificare a comportamentului sistemului în condiții reale de luptă. Putin a legat analiza efectelor de deciziile privind eventuala desfășurare pe scară mai largă a rachetei Oreshnik.
Atacul din noaptea de 23 spre 24 mai
Lovitura menționată de Putin a avut loc în noaptea de 23 spre 24 mai 2026 și a vizat Kievul și regiunea din jurul capitalei. Reuters a descris operațiunea drept unul dintre cele mai ample atacuri aeriene asupra orașului de la începutul războiului.
Atacul a combinat sute de drone cu zeci de rachete, iar printre armele utilizate s-ar fi aflat și Oreshnik. Reuters și autoritățile ucrainene au relatat că sistemul a fost folosit pentru a treia oară în conflict. Numărul total de drone și rachete se referă la întreaga operațiune, nu exclusiv la racheta Oreshnik.
Atacul a provocat victime și pagube în Kiev și în regiunea capitalei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea sistemului Oreshnik, potrivit relatării publicate de Iowa Public Radio.
Ce înseamnă „a treia utilizare” a rachetei
Mențiunea privind „a treia utilizare” descrie numărul de apariții raportate ale sistemului Oreshnik în atacuri asupra Ucrainei, nu numărul de rachete lansate în operațiunea din mai. Prima utilizare cunoscută împotriva Ucrainei a avut loc în noiembrie 2024.
Prin urmare, formularea nu înseamnă că racheta a fost folosită de trei ori în atacul asupra Kievului și nici că toate armele lansate în acea noapte au fost de tip Oreshnik. Ea se referă la poziționarea acestui episod în cronologia utilizărilor raportate ale sistemului.
Ce poate fi observat și ce nu demonstrează atacul
Utilizarea Oreshnik în atacul din 23 spre 24 mai a fost relatată de Reuters și de autoritățile ucrainene, iar declarația lui Zelenski a fost preluată de Iowa Public Radio. În schimb, afirmația că lovitura a fost planificată în primul rând pentru testarea eficienței rachetei provine de la Vladimir Putin.
Într-un atac real pot fi observate elemente precum locul impactului, amploarea pagubelor, momentul lansării și modul în care au reacționat sistemele de apărare. Aceste date pot contribui la o evaluare operațională, dar nu stabilesc automat precizia rachetei, eficiența focosului, rezistența la interceptare sau performanța generală a sistemului.
Interpretarea este cu atât mai importantă cu cât atacul a inclus numeroase alte arme. Amploarea operațiunii nu poate fi folosită, de una singură, drept măsură independentă a performanței Oreshnik. Nici pagubele produse într-o zonă lovită nu permit separarea automată a efectului acestei rachete de efectele dronelor și ale celorlalte rachete folosite.
Moscova prezintă Oreshnik drept una dintre cele mai avansate rachete din arsenalul rus și susține că este extrem de dificil de interceptat. Aceste caracterizări aparțin Kremlinului și trebuie diferențiate de datele raportate despre momentul lansării, compoziția atacului și efectele observabile.
Oreshnik, între rolul militar și mesajul propagandistic
Reapariția rachetei în atacul asupra Kievului din mai 2026 a readus în atenție atât capacitățile tehnice revendicate de Moscova, cât și rolul sistemului în mesajele adresate Ucrainei și aliaților săi occidentali.
Oreshnik are și o dimensiune propagandistică în Rusia. Un material Reuters publicat la 5 iunie a relatat despre transformarea numelui rachetei într-un element de promovare publică, inclusiv printr-o atracție de parc tematic. Episodul indică modul în care sistemul este prezentat nu doar ca armă, ci și ca simbol al puterii tehnologice revendicate de Kremlin.
Declarația din 4 iunie leagă direct atacul din mai de evaluarea performanței rachetei. Astfel, versiunea rusă atribuie loviturii o dublă funcție: una operațională, în cadrul atacului asupra Kievului, și una experimentală, prin observarea efectelor produse de Oreshnik. Prima parte este legată de desfășurarea atacului; a doua reprezintă explicația oferită de Moscova pentru alegerea țintei și pentru utilizarea sistemului.
