Vladimir Putin urma să ajungă la Beijing pe 20 mai, la ora locală 11:00, pentru discuții cu Xi Jinping despre relația politică și economică ruso-chineză. Agenda includea un mesaj comun despre „o lume multipolară”, aproximativ 40 de documente propuse pentru semnare, cooperarea energetică și extinderea comerțului în ruble și yuani.
O vizită planificată înaintea deplasării lui Donald Trump
Vizita fusese stabilită încă din februarie, potrivit Kremlinului, și nu era prezentată drept o reacție la deplasarea efectuată anterior de Donald Trump în China. Ceremonia oficială de întâmpinare urma să aibă loc în Piața Tiananmen, la începutul programului lui Putin la Beijing. (Mediafax)
Agenda anunțată combina mesajul politic al celor doi lideri cu negocieri în domenii precum energia, comerțul, finanțele și cooperarea administrativă. Amploarea programului era susținută și de componența delegației ruse, care îi includea pe vicepremieri, miniștri, șefi de regiuni și reprezentanți ai unor companii importante.
Mesajul despre „o lume multipolară”
Vladimir Putin și Xi Jinping urmau să discute o declarație privind „instaurarea unei lumi multipolare” și dezvoltarea unor relații internaționale de „tip nou”. Formulările au fost prezentate de Iuri Ușakov, consilierul prezidențial rus, ca parte a mesajului politic pregătit pentru întâlnire. (Mediafax)
În plan diplomatic, această formulare indică sprijinul Moscovei și Beijingului pentru o ordine internațională cu mai multe centre de putere. Semnificația practică a mesajului urma să fie evaluată prin documentele semnate și prin măsurile asociate, nu doar prin declarația politică.
Aproximativ 40 de documente pregătite pentru semnare
Rusia și China pregăteau aproximativ 40 de documente pentru semnare în timpul vizitei. Pachetul era legat de mai multe domenii ale relației bilaterale, de la cooperarea politică și economică până la energie și administrație. (Mediafax)
Numărul documentelor arăta amploarea agendei de negociere, dar nu reprezenta, în sine, o garanție că toate proiectele urmau să fie implementate. Diferența dintre un document pregătit pentru semnare și un proiect finalizat depinde de angajamentele concrete, termenele de aplicare și rezultatele ulterioare.
Din delegația rusă erau menționați Dmitri Peskov, Serghei Lavrov, Denis Manturov, Tatiana Golikova, Alexandr Novak, Iuri Trutnev și Anton Siluanov. Prezența acestora sugera că întâlnirile urmau să acopere politica externă, finanțele, energia, comerțul și administrația regională. (Mediafax)
„Forța Siberiei–2”, principalul dosar energetic
Unul dintre subiectele centrale era proiectul „Forța Siberiei–2”, conducta prin care Rusia urmărea să își extindă livrările de gaze către China. Proiectul era discutat în contextul sancțiunilor occidentale și al reducerii relațiilor energetice ale Moscovei cu Europa. (Mediafax)
Discuțiile urmau să includă cooperarea în domeniul hidrocarburilor. Iuri Ușakov a descris livrările de energie drept un motor important al comerțului ruso-chinez, inclusiv pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. (Mediafax)
Pentru Moscova, conducta putea susține orientarea exporturilor de gaze către piața chineză. Pentru Beijing, proiectul se înscria în relația energetică bilaterală și în accesul la resurse. La momentul relatării, „Forța Siberiei–2” era un obiectiv aflat în negociere, nu un proiect prezentat ca finalizat.
Comerțul bilateral și plățile în ruble și yuani
Rusia și China își dezvoltau schimburile comerciale prin folosirea monedelor naționale. Potrivit informațiilor citate, aproape întregul comerț bilateral era realizat în ruble și yuani, iar valoarea schimburilor ajunsese în anul anterior relatării la aproape 240 de miliarde de dolari. (Mediafax)
Utilizarea monedelor naționale reducea rolul dolarului în tranzacțiile dintre cele două state și limita expunerea comerțului bilateral la infrastructura financiară occidentală. Pentru Rusia, mecanismul facilita schimburile cu China în contextul sancțiunilor. Pentru Beijing, relația oferea acces la energie și materii prime.
Volumul schimburilor și moneda de decontare descriu aspecte diferite ale relației economice: prima cifră indică amploarea comerțului, iar folosirea rublei și a yuanului arată modul în care Moscova și Beijingul își organizau plățile bilaterale.
Întâlnirea informală și programul extern al lui Putin
După discuțiile oficiale și ceremonia de semnare, Putin și Xi erau așteptați să aibă și o întâlnire informală, descrisă drept o discuție „la o ceașcă de ceai”. Kremlinul anunțase și alte deplasări externe ale președintelui rus, inclusiv participarea la summitul BRICS de la New Delhi și la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, programat la Bishkek. (Mediafax)
Astfel, vizita era construită în jurul a trei direcții: un mesaj politic comun despre o ordine internațională cu mai multe centre de putere, aprofundarea cooperării energetice și consolidarea comerțului în ruble și yuani. Pentru evaluarea rezultatelor, reperele principale urmau să fie documentele semnate și evoluția proiectelor discutate, în special „Forța Siberiei–2”.
