Proiectele pentru 300 de parlamentari revin în prim-plan. AUR și USR au inițiative separate, PNL susține dezbaterea

AUR, PNL și USR readuc în dezbatere reducerea Parlamentului la 300 de membri. Două proiecte distincte urmează să fie analizate împreună în comisiile Camerei Deputaților.

Proiectele pentru 300 de parlamentari revin în prim-plan. AUR și USR au inițiative separate, PNL susține dezbaterea
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața locului.
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Camera Deputaților a făcut marți, 8 septembrie 2026, un nou pas spre dezbaterea reducerii numărului de parlamentari la maximum 300. AUR a cerut introducerea pe ordinea de zi a propriului proiect, PL-x 296/2023, iar PNL și USR au susținut demersul. USR a cerut însă ca proiectul său separat, PL-x 454/2025, să fie analizat în paralel. Cele două inițiative au ajuns astfel pe masa comisiilor de specialitate, înaintea unei posibile dezbateri în plen.

AUR a readus pe ordinea de zi proiectul depus în 2023

Demersul de marți nu reprezintă depunerea unei legi noi de către AUR.

Proiectul invocat de partid este PL-x 296/2023, înregistrat inițial la Senat ca L166/2023. Documentele oficiale ale Parlamentului arată că inițiativa a fost depusă în legislatura precedentă de parlamentari AUR, printre semnatari aflându-se și George-Nicolae Simion.

Propunerea modifică articolul 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și urmărește reducerea numărului de parlamentari.

Senatul a respins proiectul la 24 aprilie 2023, cu 24 de voturi pentru, 65 împotrivă și două abțineri. Camera Deputaților este însă Cameră decizională, iar proiectul a rămas în procedură parlamentară.

Marți, liderul deputaților AUR, Mihai-Adrian Enache, a cerut suplimentarea ordinii de zi a Camerei Deputaților cu PL-x 296/2023.

Așadar, formularea potrivit căreia AUR „a pus astăzi legea pe ordinea de zi” trebuie înțeleasă procedural: proiectul nu a fost depus pe 8 septembrie, ci AUR a cerut readucerea în dezbatere a inițiativei sale din 2023.

PNL a susținut introducerea proiectului AUR

De această dată, solicitarea AUR a primit sprijin explicit din partea PNL.

Liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache, a anunțat în plen că PNL consideră oportună introducerea proiectului pe ordinea de zi, urmând ca forma concretă să fie discutată în comisiile parlamentare.

„Credem și noi că trebuie dat un semnal în sensul acesta. În mod evident, e bine să figureze acest proiect pe ordinea de zi, urmând ca în comisii să discutăm asupra formei”, a declarat Gabriel Andronache în plen.

Poziția este relevantă și prin raportare la trecutul proiectului. La votul din Senat din 24 aprilie 2023 asupra inițiativei AUR, 21 de senatori PNL votaseră împotrivă, unul votând pentru.

În actuala sesiune parlamentară, liberalii au inclus însă reducerea dimensiunii Parlamentului printre obiectivele anunțate în domeniul reformei electorale.

USR a susținut proiectul AUR, dar a cerut analizarea propriei inițiative

Și grupul parlamentar USR a fost de acord ca proiectul AUR să intre în dezbatere.

Deputatul Alexandru Dimitriu a anunțat în plen sprijinul USR pentru introducerea PL-x 296/2023 pe ordinea de zi.

USR are însă propriul proiect legislativ pentru 300 de parlamentari, depus în 2025.

Este vorba despre PL-x 454/2025, intitulat oficial „Propunere legislativă pentru România aleasă la referendum: 300 de parlamentari”.

Fișa oficială a Senatului arată că inițiativa aparține unui grup de 12 parlamentari USR: Elena-Adelina Dobra, Daniel-Codruț Blaga, Marius-Felix Bulearcă, Alexandru-Paul Dimitriu, Andrei-Florin Gheorghiu, Claudiu Năsui, Ovidiu-Romulus Paraschivescu, Cristina Prună, Ciprian Rigman, Bogdan Rodeanu, Alin-Bogdan Stoica și Ștefan Tanasă.

Proiectul a fost înregistrat pentru dezbatere în 2025, a trecut de Senat și se află la Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Cristina Prună a cerut ca cele două legi să fie discutate împreună

În ședința de marți, deputata USR Cristina Prună, una dintre inițiatoarele PL-x 454/2025, a cerut ca proiectul USR să nu fie lăsat în afara procedurii.

Soluția propusă a fost ca PL-x 296/2023 al AUR și PL-x 454/2025 al USR să fie analizate în paralel de comisiile raportoare.

„Ar trebui cele două proiecte de lege să fie discutate la comun în comisiile raportoare”, a declarat Cristina Prună.

Propunerea procedurală a fost aprobată de plen cu 233 de voturi pentru, 15 împotrivă și 4 abțineri.

În consecință, discuția parlamentară nu mai privește exclusiv inițiativa promovată marți de AUR, ci două proiecte distincte care urmăresc reducerea numărului de parlamentari.

💡 WoW Pulse | Cine a depus, de fapt, proiectul pentru 300 de parlamentari?

Nu există un singur proiect. AUR are PL-x 296/2023, inițiat de parlamentari ai partidului în 2023, inclusiv George Simion. USR are PL-x 454/2025, depus separat în 2025 de 12 parlamentari ai formațiunii. Pe 8 septembrie 2026, AUR a cerut readucerea propriului proiect pe ordinea de zi, PNL și USR au susținut solicitarea, iar USR a obținut analizarea în paralel a propriei inițiative.

Diferența importantă dintre cele două proiecte

Cele două inițiative pleacă de la aceeași temă – reducerea numărului de aleși – dar nu sunt același act legislativ și au fost depuse la distanță de peste doi ani.

Proiect

Inițiatori

An

Situație

PL-x 296/2023

Parlamentari AUR

2023

Respins de Senat, aflat la Camera Deputaților

PL-x 454/2025

Parlamentari USR

2025

Trecut de Senat, aflat la Camera Deputaților

Documentele oficiale ale Autorității Electorale Permanente confirmă că ambele inițiative se numără printre proiectele aflate în procedură legislativă la Camera Deputaților și care privesc reorganizarea reprezentării parlamentare.

Prin urmare, nici AUR și nici USR nu pot fi prezentate ca autori ai unui unic proiect aflat acum la vot. Fiecare partid are propria inițiativă.

AUR mai încercase să aducă proiectul în dezbatere

Nu este prima tentativă din 2026 de a readuce PL-x 296/2023 în prim-plan.

În luna mai, deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a cerut introducerea aceluiași proiect pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Propunerea nu a întrunit atunci voturile necesare: au fost 95 de voturi pentru, 13 împotrivă și 123 de abțineri.

Proiectul a revenit și în discuțiile procedurale din iunie.

Situația din 8 septembrie este diferită deoarece inițiativa de introducere în dezbatere a primit acum sprijinul declarat al PNL și USR, iar plenul a decis ca și proiectul USR să intre în analiza comisiilor.

„300 de parlamentari” trimite la referendumul din 2009

Ambele inițiative se raportează la consultarea populară organizată la 22 noiembrie 2009.

Atunci, alegătorii au fost întrebați dacă sunt de acord cu trecerea la un Parlament unicameral și dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

Tema celor 300 de parlamentari a rămas de atunci prezentă în dezbaterea politică, fără ca legislația electorală să fi fost modificată până acum astfel încât Parlamentul să fie limitat efectiv la acest număr.

Există însă o diferență care va conta în dezbaterea legislativă: reducerea numărului de parlamentari și trecerea la Parlament unicameral sunt chestiuni distincte. Actualele discuții din Camera Deputaților vizează în primul rând dimensionarea reprezentării parlamentare, în timp ce modificarea structurii bicamerale prevăzute de Constituție ar necesita o procedură constituțională separată.

Ce urmează cu cele două proiecte

Decizia din 8 septembrie nu înseamnă că România are deja o lege cu 300 de parlamentari și nici că unul dintre cele două proiecte a fost adoptat.

Ambele trebuie analizate în comisiile de specialitate, unde pot fi formulate amendamente și stabilită forma asupra căreia se va pronunța Camera Deputaților.

Camera este forul decizional pentru cele două inițiative. Abia un vot legislativ favorabil asupra unei forme finale poate duce proiectul mai departe în procedura constituțională de adoptare și promulgare.

Noutatea politică a zilei de 8 septembrie este alta: AUR și USR, deși au proiecte concurente, susțin reducerea numărului de parlamentari, iar PNL a acceptat explicit ca inițiativa AUR să intre în dezbatere și ca forma finală să fie stabilită în comisii.

Surse