Sondaj atribuit IRES: PSD la 21%, PNL contestă interpretarea
Un sondaj atribuit IRES plasează AUR pe primul loc în intențiile de vot, cu 40%, urmat de PSD cu 21%, PNL cu 17% și USR cu 10%. Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan contestă însă interpretarea acestor cifre și susține că raportul real dintre PSD și PNL ar putea fi diferit.
Argumentația liberalului se bazează pe o comparație între o estimare prezentată înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei și rezultatul scrutinului din 7 decembrie 2025. Comparația poate ilustra diferența dintre un sondaj preelectoral și un rezultat efectiv, dar nu poate demonstra singură exactitatea sau inexactitatea cercetării privind intenția de vot la nivel național.
Cum arată distribuția atribuită sondajului IRES
Cifrele prezentate în disputa politică indică următoarea distribuție:
- AUR: 40%;
- PSD: 21%;
- PNL: 17%;
- USR: 10%.
Procentele însumează 88%. Prin urmare, clasamentul între cele patru formațiuni poate fi analizat, însă distribuția prezentată nu acoperă singură întreaga structură a intenției de vot.
AUR are un avans de 19 puncte procentuale față de PSD și de 23 de puncte față de PNL. PSD și PNL cumulează 38%, cu două puncte procentuale sub scorul atribuit AUR.
Formularea corectă este aceea de sondaj atribuit IRES. Cifrele publicate în cadrul disputei nu sunt însoțite aici de elementele necesare pentru evaluarea completă a cercetării: perioada de teren, dimensiunea și structura eșantionului, metoda de culegere a datelor, întrebarea adresată, marja de eroare și ponderea respondenților fără opțiune exprimată.
Aceste detalii sunt importante deoarece un procent dintr-un sondaj nu poate fi interpretat separat de populația inclusă în cercetare, de momentul măsurării și de modul în care au fost tratați respondenții indeciși sau cei care nu au indicat un partid.
Comparația cu alegerile pentru Primăria Capitalei
Siegfried Mureșan își construiește argumentul pornind de la scrutinul pentru Primăria Municipiului București, organizat la 7 decembrie 2025. În estimarea preelectorală invocată, candidatul PSD Daniel Băluță era creditat cu 27%, iar candidatul PNL Ciprian Ciucu cu 24%.
Rezultatul final a inversat ordinea indicată de acea estimare. Ciprian Ciucu a câștigat funcția de primar general cu 36,16%, adunând 211.562 de voturi. Anca Alexandrescu, susținută de AUR, s-a clasat pe locul al doilea, cu 21,94%, iar Daniel Băluță a încheiat cursa pe poziția a treia, cu 20,51%, respectiv 120.001 voturi. (Mediafax)
| Candidat | Estimare preelectorală | Rezultat final | Diferență |
|---|---|---|---|
| Ciprian Ciucu | 24% | 36,16% | +12,16 puncte procentuale |
| Daniel Băluță | 27% | 20,51% | -6,49 puncte procentuale |
Datele arată atât diferențe de scor, cât și o schimbare de clasament. Ciucu, aflat în estimarea citată în urma lui Băluță, a câștigat alegerile, în timp ce candidatul PSD, prezentat inițial drept favorit dintre cei doi, a terminat pe locul al treilea.
Rezultatele oficiale prezentate pentru alegerile din București confirmă victoria lui Ciprian Ciucu și clasarea lui Daniel Băluță pe poziția a treia. (Euronews)
Ce susține Siegfried Mureșan
Europarlamentarul PNL interpretează diferența dintre estimarea preelectorală și rezultatul din București ca pe un argument că formațiunea sa ar putea fi subevaluată în unele sondaje prezentate public.
„Dacă în «sondajul» făcut la comanda PSD și publicat astăzi PSD are doar un avans de 4% față de PNL, vă puteți da seama câte procente au, în realitate, în urma noastră”, a transmis Siegfried Mureșan.
Acuzația potrivit căreia cercetarea ar fi fost realizată la comanda PSD îi aparține lui Mureșan. La fel, afirmația că PNL s-ar afla în realitate înaintea social-democraților reprezintă interpretarea politică a liberalului, nu o concluzie demonstrată de cifrele prezentate.
„PSD are o lungă istorie de a publica sondaje care nu au nicio legătură cu realitatea”, a afirmat Mureșan.
Critica sa vizează și modul în care PSD ar utiliza sondajele în comunicarea politică.
„PSD își poate fura singur căciula, dacă dorește, dar pe noi nu ne păcălește”, a transmis europarlamentarul liberal.
De ce sondajul nu poate fi echivalat cu rezultatul alegerilor
Un sondaj măsoară opțiunea declarată de respondenți la momentul cercetării. Alegerile înregistrează voturile exprimate efectiv după încheierea campaniei și după participarea la urne. Între cele două momente se pot schimba preferințele, intenția de participare și capacitatea partidelor de a-și mobiliza alegătorii.
Exemplul Bucureștiului arată că o estimare poate indica un anumit clasament înaintea scrutinului, iar rezultatul final poate modifica atât ordinea candidaților, cât și diferențele dintre ei. Totuși, abaterea observată într-o cursă pentru funcția de primar nu poate fi transferată automat asupra unui sondaj privind partidele la nivel național.
Mai există și o diferență de obiect măsurat: comparația din București privește candidați și un singur scrutin local, în timp ce cifrele atribuite IRES se referă la intenția de vot pentru formațiuni politice. Pentru o evaluare riguroasă ar fi necesare metodologia completă a sondajului și un rezultat electoral comparabil ca întrebare, teritoriu și moment.
În aceste condiții, cifrele pot fi prezentate ca o estimare atribuită unui sondaj, iar acuzațiile privind comanda politică și credibilitatea cercetării trebuie atribuite explicit lui Siegfried Mureșan. Rezultatele din București oferă un exemplu de diferență între o prognoză preelectorală și votul exprimat, nu o recalculare a intenției de vot la nivel național.
