Consilierul local Paul Helmer cere redeschiderea Bazinului Olimpic Grigorescu și acuză administrația locală că lasă Cluj-Napoca fără o alternativă publică accesibilă pentru înot, în timp ce părinții solicită un loc unde copiii să poată învăța la prețuri rezonabile. Subiectul revine în atenție după o petiție cu 491 de semnături, două adrese transmise Primăriei și explicații legate de costuri lunare de aproximativ 700.000 de lei.
Helmer: „Înotul la Cluj a ajuns un lux”
Paul Helmer afirmă că a ridicat problema Bazinului Grigorescu în ultima ședință de Consiliu Local, după ce părinții au cerut redeschiderea spațiului.
Potrivit acestuia, petiția pentru redeschiderea bazinului a adunat 491 de semnături, iar Primăriei i-au fost transmise două adrese, în 27 iulie și 24 septembrie, rămase fără răspuns.
„Înotul la Cluj a ajuns un lux. Iar Primăria are o explicație pentru orice, mai puțin pentru bazine”, susține Paul Helmer.
Consilierul local spune că răspunsul primit în ședință a vizat costurile mari de funcționare ale bazinului, estimate la aproximativ 700.000 de lei pe lună, din cauza încălzirii apei într-o clădire veche, cu pierderi mari de căldură.
El afirmă că viceprimarul Dan Tarcea a spus că bazinul nu ar fi avut niciodată 400 de abonați, motiv pentru care administrația ar avea „o rezervă” față de numărul de semnături.
„Costurile sunt reale. Însă la fel sunt și semnăturile. Dar dincolo de semnături sunt părinți care vor un loc unde copiii lor să învețe să înoate la un preț rezonabil”, afirmă Helmer.
Pagina bazinului confirma lucrările de revizie în februarie 2025
Pe 10 februarie 2025, pagina „Bazin Olimpic Grigorescu” informa clienții că lucrările de revizie erau „în plină desfășurare” și urmau să continue pe parcursul lunii februarie.
Mesajul anunța că intervențiile urmau să fie finalizate „cât mai curând posibil”, pentru ca utilizatorii să poată reveni la bazin.
„Vă vom ține la curent cu evoluția lucrărilor și vă vom anunța data redeschiderii prin intermediul canalelor noastre oficiale de comunicare”, se arată în mesajul publicat de Bazin Olimpic Grigorescu.
Anunțul din februarie 2025 arată că bazinul era atunci închis pentru lucrări de revizie. În mesajul publicat acum, Paul Helmer prezintă situația ca nerezolvată și cere redeschiderea bazinului, invocând solicitările părinților și lipsa unei alternative publice accesibile.
Sursa foto: Primaria Cluj-Napoca
Primăria anunța în 2016 o investiție de 3,3 milioane de lei
Bazinul Olimpic Grigorescu nu este o infrastructură fără istoric de investiții publice. În 29 septembrie 2016, Primăria Cluj-Napoca anunța că baza urma să funcționeze pe tot parcursul anului, după o investiție de 3.305.000 de lei.
La acel moment, administrația prezenta un bazin de dimensiuni olimpice, 50 x 25 de metri, acoperit cu balon presostatic, cu apă încălzită la 26–28 de grade Celsius și sistem automat de filtrare.
Programul anunțat era de luni până vineri, între 06:00 și 22:00, iar sâmbăta și duminica între 08:00 și 18:00. Biletul costa 18 lei, iar copiii, elevii, studenții, pensionarii și persoanele cu dizabilități plăteau 12 lei.
Primăria mai anunța atunci că, împreună cu RADP, urma să organizeze programe speciale de învățare a înotului pentru elevii din clasele primare, în intervalul 08:00–12:00.
Astăzi, tocmai această funcție publică a bazinului este în centrul criticilor lui Helmer: o investiție prezentată ca soluție pentru înot pe tot parcursul anului este invocată acum în contextul unor costuri mari, al unor lucrări de revizie și al cererilor pentru redeschidere.
💡 WoW Pulse | Ce arată cazul Bazinului Grigorescu
Disputa nu este doar despre redeschiderea unei clădiri, ci despre eficiența investițiilor publice. Primăria a alocat bani pentru modernizarea bazinului și l-a prezentat ca spațiu pentru public și elevi, însă în prezent discuția s-a mutat la costuri mari, lipsă de răspunsuri și absența unei soluții clare pentru cartier.
Tarifele invocate de Helmer: UBB, UTCN și orașe europene
Paul Helmer spune că problema accesului la înot se vede și în tarifele discutate în comunitatea locală.
El afirmă că un adult plătește 60 de lei pentru o intrare la UBB și 50 de lei la UTCN, în timp ce orașul nu oferă o alternativă publică suficientă.
Consilierul local face și o comparație cu tarife din alte orașe europene: 19 lei la Paris și Berlin, 27 de lei la Madrid, 29 de lei la Amsterdam, 37 de lei la Viena și aproximativ 49 de lei la Londra. Helmer mai invocă Duna Arena din Budapesta, unde menționează un tarif de 18 lei pentru acces la două bazine de 50 de metri.
Mesajul său este că universitățile au propriile politici tarifare, dar problema principală rămâne lipsa unei alternative publice municipale, cu prețuri accesibile pentru copii și familii.
Sursa foto: Primaria Cluj-Napoca
Cheltuieli pentru proiecte, fără soluție în Grigorescu
Helmer leagă situația bazinului de promisiunile privind aquapark-ul din Grigorescu, proiect despre care spune că a rămas fără rezultat concret.
Consilierul local afirmă că administrația a cheltuit aproape 134.000 de lei în 2022 pentru documentația de licitație, 160.000 de lei în 2024 pentru studii geotehnice și aproape 60.000 de euro în 2025 pentru un studiu de fundamentare.
Potrivit acestuia, licitația nu a atras nicio ofertă și a fost anulată în 2025. După consultarea pieței, proiectul nu a primit un nou calendar.
Helmer susține că nu există un orizont de timp pentru o nouă licitație, deși tema aquapark-ului este prezentă în promisiunile administrației de ani de zile.
Borhanci nu rezolvă problema bazinelor de cartier
În aceeași intervenție, Paul Helmer vorbește și despre bazinul olimpic din Borhanci, aflat în construcție, dar spune că acesta nu poate înlocui bazinele de cartier.
El afirmă că valoarea proiectului a crescut de la peste 134 de milioane de lei la peste 200 de milioane de lei. Diferența de aproximativ 66 de milioane de lei ar acoperi, în calculul său, aproape opt ani de funcționare a bazinului din Grigorescu, la costurile lunare invocate de administrație.
Pentru Helmer, Borhanci poate fi util pentru competiții, dar nu rezolvă problema copiilor care au nevoie să învețe să înoate aproape de casă sau de școală.
Exemplele invocate: Bihor, Vâlcea și Iași
Paul Helmer susține că alte administrații au ales să investească în bazine didactice mai mici, mai apropiate de comunități și mai ușor de întreținut.
El invocă județul Bihor, unde spune că șase din cele șapte bazine didactice sunt deja recepționate în Săcueni, Nucet, Salonta, Valea lui Mihai, Beiuș și Marghita.
Consilierul local mai menționează Râmnicu Vâlcea, unde vorbește despre o investiție de peste 22 de milioane de lei pentru un bazin didactic în cartierul Goranu, și Iași, unde indică un proiect de 3,2 milioane de lei pentru bazine modulare destinate grădinițelor.
Comparația este folosită pentru a susține ideea că Cluj-Napoca are nevoie de bazine didactice în cartiere și lângă școli, nu doar de proiecte mari, costisitoare și greu de finalizat.
Sursa foto: Paul Helmer - Facebook
Helmer cere un plan real pentru Grigorescu
Paul Helmer spune că situația actuală arată lipsa unei strategii coerente pentru accesul public la înot în Cluj-Napoca.
În mesajul său, consilierul local amintește că bazinul Clubului Sportiv Școlar „Viitorul” nu este finalizat, Bazinul Grigorescu rămâne o problemă nerezolvată, bazinul din Borhanci este în construcție, iar alte bazine nu sunt în plan.
Pentru Helmer, obiectivul ar trebui să fie ca fiecare elev să poată învăța să înoate în timpul școlii, iar acest lucru presupune infrastructură de cartier, tarife accesibile și un plan concret pentru spațiul din Grigorescu.
„Pentru asta avem nevoie de bazine didactice în cartiere și lângă școli, de un plan real pentru spațiul din Grigorescu, de tarife care nu fac din înot un lux. Și de o administrație care nu doar promite, ci face!”, afirmă Paul Helmer.
