Camera Deputaților a adoptat proiectul AUR privind participarea salariaților la profitul companiilor. Inițiativa ar permite firmelor să acorde angajaților venituri suplimentare legate de rezultatele financiare, însă mecanismul este opțional și nu produce efecte pentru companii până la finalizarea procedurii legislative, promulgarea și publicarea actului normativ, dacă forma adoptată va fi menținută.
Proiectul nu transformă participarea la profit într-un drept salarial aplicabil automat tuturor angajaților. El creează, potrivit formei adoptate de Camera Deputaților, un cadru prin care companiile ar putea decide acordarea unor astfel de venituri, în limitele și condițiile prevăzute de textul legislativ.
Ce prevede limita de 15% din profitul brut
Forma adoptată prevede că o companie ar putea distribui angajaților venituri reprezentând participarea la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.
Plafonul este raportat la profitul brut al anului financiar anterior, nu la cifra de afaceri și nici la totalul încasărilor. Prin urmare, limita nu reprezintă suma pe care fiecare angajat ar urma să o primească, ci plafonul total avut în vedere pentru mecanismul de participare la profit.
Aplicarea concretă depinde de condițiile prevăzute în forma finală a actului normativ. Pentru ca regula să poată fi folosită în practică, cadrul legal trebuie să stabilească fără echivoc baza de calcul, momentul la care se verifică rezultatul financiar și modul în care suma totală este repartizată între salariați.
Participarea la profit nu este salariu și nu reprezintă dividend
Venitul rezultat din participarea la profit ar fi distinct de salariul lunar. Salariul este plata pentru munca prestată și este stabilit prin contractul individual de muncă. În schimb, suma acordată în cadrul mecanismului propus ar depinde de rezultatele financiare ale companiei și de decizia acesteia de a utiliza sistemul.
Mecanismul este diferit și de dividende. Dividendele sunt distribuite asociaților sau acționarilor în calitatea lor de proprietari ai companiei. Participarea la profit vizată de proiect se referă la salariați, în calitatea lor de angajați.
angajatorul decide dacă activează mecanismul;
plafonul total prevăzut în proiect este de până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent;
suma nu este garantată în fiecare an;
repartizarea trebuie realizată potrivit regulilor stabilite de cadrul legal și de companie;
venitul din participarea la profit nu înlocuiește salariul și nu transformă angajații în asociați sau acționari.
De ce plata nu ar fi automată
Faptul că o companie înregistrează profit nu ar însemna, prin el însuși, că fiecare angajat primește bani. Proiectul este construit ca un mecanism opțional: societatea poate decide să îl folosească, iar plata depinde de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și de regulile interne aplicabile.
În practică, trebuie diferențiate cel puțin trei situații: existența profitului, decizia companiei de a distribui o parte din acesta și stabilirea sumelor individuale. Lipsa oricăruia dintre aceste elemente poate însemna că nu se efectuează plata.
De asemenea, participarea la profit nu ar trebui confundată cu primele sau bonusurile acordate în baza unor criterii de performanță. O primă poate fi legată de rezultatele individuale ori de obiectivele unei echipe, în timp ce mecanismul propus pornește de la rezultatul financiar al companiei.
Cum ar putea fi repartizate sumele
Limita de 15% nu stabilește, în sine, că toți salariații vor primi aceeași sumă. Formula de repartizare este esențială pentru aplicarea mecanismului și trebuie să clarifice criteriile de eligibilitate, perioada luată în calcul și modul de determinare a venitului fiecărui angajat.
În funcție de forma finală a cadrului legal și de regulile companiei, repartizarea poate necesita criterii verificabile, astfel încât angajații să poată înțelege de ce suma primită diferă de la o persoană la alta. Fără asemenea reguli, plafonul general nu oferă singur un răspuns la întrebarea privind venitul individual.
Compania ar trebui, de asemenea, să separe clar fondul destinat participării la profit de obligațiile salariale curente. Plata propusă nu poate fi tratată ca o justificare pentru diminuarea salariului sau pentru înlocuirea drepturilor prevăzute în contractele de muncă.
Ce efecte ar putea avea pentru angajați și angajatori
Pentru angajați, mecanismul ar putea crea un venit suplimentar în anii în care compania obține rezultate financiare bune și decide să distribuie o parte din profit. Venitul nu ar fi însă predictibil în același mod ca salariul, deoarece depinde atât de profit, cât și de hotărârea angajatorului.
Pentru angajatori, participarea la profit ar putea fi utilizată ca instrument de motivare și retenție. Legarea unei părți din veniturile suplimentare de performanța companiei poate apropia interesele angajaților de obiectivele economice ale firmei, însă presupune reguli transparente și o evidență clară a calculului.
Efectele pot fi diferite în funcție de dimensiunea și situația financiară a companiei. O societate cu rezultate stabile poate avea mai multă predictibilitate în planificarea unui astfel de mecanism, în timp ce o firmă cu profit fluctuant nu ar putea oferi aceeași regularitate a plăților.
Facilitățile fiscale depind de forma finală a legii
Proiectul prevede și facilități fiscale pentru companiile care aleg să utilizeze sistemul. Totuși, tratamentul exact al sumelor trebuie analizat în forma finală a actului normativ și prin raportare la regulile fiscale aplicabile la momentul intrării sale în vigoare.
Printre aspectele care trebuie clarificate se numără modul de calcul al venitului, regimul deductibilității la nivelul companiei și taxarea sumelor primite de salariați. Până la finalizarea procedurii legislative și publicarea normelor aplicabile, aceste elemente nu pot fi tratate ca drepturi fiscale deja disponibile.
Adoptarea de către Camera Deputaților nu înseamnă intrare în vigoare
Votul Camerei Deputaților reprezintă un pas în parcursul legislativ, nu momentul de la care mecanismul devine obligatoriu sau aplicabil tuturor companiilor. Proiectul trebuie să parcurgă etapele procedurale prevăzute pentru forma respectivă de act normativ, iar ulterior să fie promulgat și publicat, dacă va fi adoptat definitiv în aceeași formă.
Până atunci, limita de 15%, facilitățile fiscale și regulile de repartizare trebuie prezentate ca prevederi ale proiectului adoptat de Camera Deputaților. Ele nu reprezintă încă un drept automat al salariaților și nu impun angajatorilor să distribuie o parte din profit.
Poziția inițiatorilor proiectului
Deputatul AUR Mohammad Murad, inițiatorul proiectului, a susținut că măsura poate îmbunătăți relația dintre angajatori și salariați și poate lega mai direct veniturile angajaților de performanța companiei.
„Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi”, a declarat Mohammad Murad în Parlament.
AUR a prezentat inițiativa ca pe un model inspirat din sisteme utilizate în alte state europene, prin care salariații pot beneficia mai direct de rezultatele companiei la care lucrează. Efectul concret al proiectului în România va depinde însă de forma finală a legii, de regulile de aplicare și de decizia fiecărei companii de a utiliza mecanismul.
