Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, 1 iunie 2026, la New York, la solicitarea României, după ce o dronă considerată de autoritățile române de proveniență rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați. O femeie și un copil au fost răniți, iar incidentul a provocat un schimb de acuzații între București și Moscova.
De ce a cerut România reuniunea ONU
România a solicitat o ședință specială a Consiliului de Securitate în baza articolelor 34 și 35 din Carta ONU. Prevederile permit analizarea unor situații care ar putea amenința pacea și securitatea internațională.
Demersul diplomatic a venit după incidentul produs la Galați, în apropierea frontierei cu Ucraina. Potrivit relatărilor Știrilor ProTV și AP News, aparatul a ajuns pe teritoriul României și a provocat victime civile într-un stat membru NATO și al Uniunii Europene.
Când și unde s-a desfășurat reuniunea
Ședința a avut loc la sediul ONU din New York, luni, 1 iunie 2026, începând cu ora 15:00, ora locală, respectiv 22:00 în România, potrivit Adevărul.
Reuniunea a avut caracter politic și diplomatic. Nu a fost adoptată o rezoluție și nu a fost stabilită o responsabilitate juridică definitivă pentru lovirea blocului. România și-a prezentat însă oficial cazul în fața principalului organism al ONU pentru pace și securitate internațională, iar Rusia a putut răspunde acuzațiilor.
Cine a reprezentat România și Rusia
România a fost reprezentată de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și de ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță. Rusia a fost reprezentată de ambasadorul său la ONU, Vasily Nebenzya.
La discuții au participat și reprezentanți ai unor state membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai unor țări aliate României. Intervențiile s-au concentrat pe incidentul de la Galați, protejarea civililor și riscul ca efectele războiului din Ucraina să se extindă asupra statelor vecine.
Poziția prezentată de România
Oana Țoiu a condamnat incursiunile unor drone pe care autoritățile române le atribuie Rusiei și a susținut că astfel de incidente nu trebuie tratate ca evenimente obișnuite. Mesajul Bucureștiului a fost că operațiunile desfășurate în apropierea frontierei pot afecta direct teritoriul și populația României.
Ministra a afirmat că România a înregistrat peste 30 de incursiuni ale unor aparate atribuite de autorități Rusiei. Potrivit poziției prezentate de partea română, incidentul de la Galați a fost primul în care au fost răniți civili.
Bucureștiul a mai susținut că urmările puteau fi mai grave, deoarece drona a lovit o clădire de locuințe. România a cerut ca asemenea incidente să nu fie normalizate în contextul războiului din Ucraina.
Moscova respinge atribuirea dronei
Ambasadorul rus Vasily Nebenzya a respins acuzațiile formulate de România, calificându-le drept „acuzații nefondate și părtinitoare”.
El a recunoscut că Rusia a atacat porturi ucrainene, dar a negat că drona care a explodat la Galați ar fi provenit dintr-un atac rusesc. Moscova a cerut acces la resturile aparatului pentru propria analiză și a transmis că este dispusă să participe la o anchetă dacă primește probele relevante.
Prin urmare, la reuniune au fost prezentate două poziții incompatibile: România atribuie Rusiei originea dronei și responsabilitatea pentru incident, în timp ce Moscova contestă această concluzie și solicită acces la probe.
Ce au transmis Statele Unite și aliații României
Statele Unite și mai multe state europene și-au exprimat sprijinul pentru România și au condamnat riscurile generate de atacurile desfășurate în apropierea teritoriului aliat.
După ședință, Oana Țoiu a declarat că 56 de state au condamnat comportamentul Rusiei și au susținut poziția României. Cifra este o evaluare prezentată de ministra română după reuniune; nu reprezintă un vot formal al Consiliului de Securitate și nu trebuie confundată cu o decizie NATO.
Reprezentanții Franței, Marii Britanii, Danemarcei, Letoniei și Greciei s-au numărat printre cei care au transmis mesaje de solidaritate cu România. Statele Unite au reafirmat sprijinul pentru securitatea aliaților.
Reuniunea ONU nu a activat mecanisme de apărare colectivă și nu a produs o decizie obligatorie pentru statele participante.
Ce se știe despre incidentul de la Galați
Incidentul a avut loc la 29 mai 2026, când o dronă a lovit un bloc de locuințe din Galați. Autoritățile române au identificat aparatul ca fiind un model Geran-2, asociat de București cu Rusia.
O femeie și un copil au fost răniți, iar zeci de locatari au fost evacuați. Originea dronei și responsabilitatea pentru lovirea imobilului au fost contestate de Moscova, astfel că atribuirea aparatului rămâne în centrul disputei diplomatice dintre cele două țări, relatează Reuters.
În același context, România a anunțat închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța și expulzarea consulului rus. Bucureștiul a prezentat măsurile drept un răspuns diplomatic la incident.
Ce efect are reuniunea pentru România
Reuniunea nu a stabilit juridic cine este responsabil pentru lovirea blocului și nu a impus măsuri obligatorii. Rezultatul principal a fost unul politic: România și-a expus poziția în fața Consiliului de Securitate, iar Rusia a respins public acuzațiile.
Disputa rămâne deschisă între poziția Bucureștiului, care atribuie Rusiei originea dronei și incidentul de la Galați, și poziția Moscovei, care neagă responsabilitatea și solicită acces la probe. Cazul arată cum războiul din Ucraina poate produce efecte directe asupra securității și populației statelor aflate în vecinătatea conflictului.
