La aproximativ un an de la alegerile prezidențiale din mai 2025, Nicușor Dan este evaluat negativ de o majoritate a respondenților, dar nu este respins automat într-un scenariu ipotetic de demitere. Un sondaj INSCOP publicat la 25 mai 2026 indică aproape 70% nemulțumire față de activitatea președintelui, în timp ce 53,1% ar vota împotriva demiterii sale.
Datele descriu indicatori diferiți: unul măsoară satisfacția față de mandat, iar celălalt opțiunea într-un referendum ipotetic. De aceea, nemulțumirea față de activitatea prezidențială nu poate fi echivalată automat cu susținerea demiterii.
53,1% ar vota împotriva demiterii
Potrivit rezultatelor prezentate de INSCOP, 53,1% dintre respondenți s-ar opune demiterii lui Nicușor Dan dacă ar fi organizat un referendum pe această temă. În jur de 46% s-ar pronunța pentru demitere, conform aceleiași cercetări.
În scenariul testat, rezultatul ar menține președintele în funcție. Diferența dintre cele două opțiuni nu indică însă o susținere largă sau lipsită de riscuri, mai ales în contextul unei evaluări negative a activității sale.
Întrebarea privind demiterea trebuie separată de cea referitoare la suspendarea din funcție. Suspendarea președintelui este o etapă politică distinctă, iar referendumul pentru demitere este momentul în care alegătorii decid dacă mandatul este păstrat sau încheiat. În consecință, sprijinul pentru suspendare, dacă este măsurat separat, nu reprezintă automat intenția de vot la referendum.
Nemulțumirea față de activitate se apropie de 70%
Același set de date indică un nivel ridicat de insatisfacție față de modul în care Nicușor Dan își exercită mandatul: aproape 70% dintre respondenți declară că sunt nemulțumiți de activitatea președintelui. Rezultatul a fost prezentat de INSCOP.
Diferența dintre cei doi indicatori este esențială. Un alegător poate considera că președintele a avut o prestație slabă, dar poate respinge totuși demiterea într-un scenariu politic concret. Votul pentru păstrarea mandatului poate reflecta fie preferința pentru continuitate, fie rezerve față de alternativa demiterii, fără să însemne aprobarea activității prezidențiale.
Evaluarea publică nu este însă uniform negativă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele a încercat să reducă tensiunile dintre partide în timpul crizei politice, potrivit datelor relatate de Digi24. Indicatorul sugerează că o parte importantă a publicului îi recunoaște un rol de mediator, chiar dacă apreciază critic rezultatele mandatului.
Rezultatul din 2025 oferă reperul electoral
Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din mai 2025. În turul al doilea, el a obținut aproximativ 53,6% din voturi, în fața lui George Simion, potrivit rezultatelor sintetizate în materialul dedicat scrutinului din 2025.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2025 reprezintă un vot efectiv exprimat la urne. În schimb, datele din mai 2026 provin din răspunsuri la întrebări ipotetice și din evaluarea activității prezidențiale. Cele două măsurători pot fi comparate pentru context, dar nu sunt echivalente.
Campania din 2025 a fost caracterizată de o competiție strânsă în sondajele preelectorale. Unele estimări CURS îl plasau pe Nicușor Dan în urma contracandidaților, AtlasIntel indica o cursă aproape egală, iar Sociopol îl situa în anumite momente în spatele lui George Simion. Datele sunt centralizate în sinteza sondajelor pentru alegerile prezidențiale din 2025.
Ce măsoară fiecare indicator
| Indicator | Rezultat | Semnificație |
|---|---|---|
| Referendum ipotetic de demitere | 53,1% împotriva demiterii | Opțiunea respondenților într-un scenariu de demitere |
| Evaluarea activității prezidențiale | Aproape 70% nemulțumiți | Percepția asupra modului în care este exercitat mandatul |
| Rolul de mediator | Aproape 50% consideră că a încercat să reducă tensiunile | Evaluarea intervenției prezidențiale în criza politică |
| Alegerile prezidențiale din 2025 | Aproximativ 53,6% în turul al doilea | Rezultatul unui scrutin efectiv |
Un mandat criticat, dar nu respins automat
Împreună, cifrele conturează o situație mai nuanțată decât o simplă scădere a popularității. Majoritatea respondenților își exprimă nemulțumirea față de activitatea președintelui, însă aceeași majoritate nu susține demiterea într-un scenariu ipotetic.
Principalul semnal politic este diferența dintre evaluarea modului în care este exercitat mandatul și acceptarea continuării acestuia. Rezultatul de 53,1% împotriva demiterii nu anulează nemulțumirea publică, iar nivelul ridicat al acesteia rămâne un indicator relevant pentru evoluția percepției asupra președinției.
