Președintele României, Nicușor Dan, a participat la Kiev, la invitația președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, la ceremonia dedicată Zilei Statalității Ucrainei. Discursul său a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru suveranitatea, integritatea teritorială și frontierele recunoscute internațional ale Ucrainei.
Mesajul transmis de șeful statului român a legat celebrarea statalității de dreptul Ucrainei de a-și decide singură viitorul. Nicușor Dan a criticat folosirea istoriei ca instrument politic și a subliniat importanța respectării identității naționale și a pluralității societății ucrainene.
„Ucraina a existat, Ucraina există și Ucraina va continua să existe”, a transmis Nicușor Dan în cadrul ceremoniei de la Kiev.
Mesajul României: viitorul Ucrainei trebuie decis de ucraineni
Participarea președintelui României la ceremonia de la Kiev a oferit cadrul pentru reafirmarea poziției politice a Bucureștiului față de Ucraina. Ideea centrală a discursului a fost că direcția viitoare a statului ucrainean trebuie stabilită de societatea ucraineană, nu prin contestarea unilaterală a suveranității sau a frontierelor sale recunoscute internațional.
Mesajul a pus în prim-plan principiul integrității teritoriale și dreptul unui stat de a-și alege propriul parcurs. În această logică, existența unui stat și libertatea sa de decizie nu pot fi anulate prin interpretări istorice transformate în justificări politice.
Prin poziția exprimată la Kiev, Nicușor Dan a asociat sprijinul pentru Ucraina cu apărarea stabilității și securității regionale. Susținerea Bucureștiului a fost prezentată astfel atât ca o poziție în relația bilaterală româno-ucraineană, cât și ca o reafirmare a principiilor care guvernează relațiile dintre state.
Istoria, criticată ca instrument pentru revendicări politice
Un element distinct al intervenției a fost condamnarea „instrumentalizării periculoase a istoriei”. Formula folosită de președintele României a indicat riscul ca trecutul să fie selectat sau reinterpretat pentru a susține poziții politice actuale.
În discurs, problema nu a fost tratată doar ca o dispută privind memoria istorică. Nicușor Dan a legat deformarea trecutului de încercările de a pune sub semnul întrebării identitatea unei națiuni, dreptul său la autodeterminare și frontierele recunoscute internațional.
Această abordare separă două planuri: interpretarea istoriei și statutul juridic al unui stat. Distincția este importantă în contextul mesajului transmis la Kiev, deoarece dezbaterile istorice nu sunt prezentate ca argument suficient pentru modificarea unilaterală a frontierelor.
Diversitatea internă, parte a identității Ucrainei
Președintele român a evidențiat contribuția comunităților etnice, lingvistice și religioase la formarea identității Ucrainei. Referirea la această diversitate a susținut ideea că statalitatea ucraineană nu poate fi redusă la o singură versiune a trecutului sau la o definiție exclusivă a identității naționale.
Mesajul a pus în legătură pluralitatea internă a Ucrainei cu demnitatea și suveranitatea sa. Recunoașterea comunităților care alcătuiesc societatea ucraineană este prezentată ca parte a dreptului țării de a-și defini propriul parcurs.
În același timp, discursul a delimitat diversitatea internă de orice tentativă de contestare a statului ucrainean. Existența unor comunități etnice, lingvistice sau religioase diferite nu schimbă principiul susținerii Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.
Semnificația participării lui Nicușor Dan la Kiev
Prezența lui Nicușor Dan la eveniment, la invitația lui Volodîmîr Zelenski, a transmis un mesaj politic direct în cadrul unei ceremonii dedicate statalității Ucrainei. Discursul a combinat sprijinul pentru suveranitate cu apărarea integrității teritoriale și respectarea diversității societății ucrainene.
Intervenția poate fi sintetizată prin trei idei: Ucraina are dreptul să existe ca stat, societatea ucraineană are dreptul să-și decidă viitorul, iar istoria nu trebuie transformată într-un instrument pentru contestarea acestor drepturi.
Prin această poziționare, România și-a reafirmat sprijinul politic pentru Ucraina și pentru principiul potrivit căruia frontierele recunoscute internațional nu pot fi contestate unilateral. Participarea la ceremonia de la Kiev a oferit, astfel, un cadru oficial pentru exprimarea acestei poziții.
