Președintele Nicușor Dan i-a cerut lui António Costa ca incidentul cu drona de la Galați să fie inclus în concluziile summitului Consiliului European din 18-19 iunie 2026. Discuția dintre președintele României și șeful Consiliului European a vizat securitatea Flancului Estic, reacția Uniunii Europene față de acțiunile Rusiei și viitorul buget multianual al UE.
Potrivit relatării despre convorbire, Nicușor Dan a susținut că incidentul de la Galați trebuie reflectat în documentele finale ale reuniunii europene. Președintele României a prezentat cazul ca pe o problemă de securitate care depășește nivelul local și care justifică o reacție politică europeană. Relatarea discuției a fost publicată de Adevărul.
Incidentul de la Galați, tema de securitate pe agenda summitului
În mesajul transmis după discuție, Nicușor Dan a legat incidentul de la Galați de riscurile generate de războiul împotriva Ucrainei și de ceea ce a descris drept încălcări repetate ale spațiului aerian al unor state membre ale Uniunii Europene.
„Aceste tactici sunt de netolerat și este imperativ să fie ferm condamnate”, a transmis președintele Nicușor Dan.
Afirmația privind natura și originea aparatului se bazează pe prezentarea făcută de autoritățile române. În relatarea AGERPRES, drona căzută la Galați este indicată ca fiind de tip Geran-2 și de proveniență rusească. Aceeași relatare menționează că aparatul a lovit o clădire rezidențială din Galați, informația fiind prezentată în contextul discuțiilor despre sprijinul acordat României. AGERPRES
Prin solicitarea ca incidentul să apară în concluziile summitului, Bucureștiul urmărește ca acesta să fie tratat ca o chestiune de securitate europeană și să primească o recunoaștere politică la nivelul Consiliului European.
Ce înseamnă inițiativa „Eastern Flank Watch”
Convorbirea a inclus și consolidarea apărării pe Flancul Estic al Uniunii Europene. Nicușor Dan a transmis că România va urmări ca proiectele asociate inițiativei Eastern Flank Watch să devină operaționale și să completeze măsurile dezvoltate în cadrul NATO.
În forma prezentată, „Eastern Flank Watch” reprezintă o direcție politică urmărită de România, nu o decizie finală deja adoptată de Uniunea Europeană. Obiectivul enunțat este creșterea capacității de protecție a statelor aflate în proximitatea războiului din Ucraina.
Discuția are loc pe fondul mai multor incidente de securitate asociate conflictului. Un caz distinct s-a produs în Portul Constanța, unde o dronă maritimă s-a autodetonat. Reuters a relatat că Ministerul Apărării a anunțat incidentul, descris ca al doilea eveniment major produs într-o zonă populată din România într-un interval de o săptămână. Reuters
Bugetul multianual al UE, a treia miză pentru București
Pe agenda convorbirii s-a aflat și viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. Nicușor Dan a susținut necesitatea unor alocări echilibrate, care să țină cont de nevoile statelor membre și de prioritățile României.
Poziția Bucureștiului este legată și de participarea României la grupul „Prietenii Coeziunii”. Potrivit mesajului prezidențial, statele membre ale grupului au convenit o declarație comună la 26 mai 2026, sub coordonarea României.
Negocierile privind următorul buget european se află, astfel, în centrul unei agende mai largi pentru România. Bucureștiul încearcă să lege protejarea politicii de coeziune de noile priorități de securitate, fără ca discuția descrisă înaintea summitului să reprezinte deja o decizie finală asupra viitorului buget.
Ce urmărește România la reuniunea din 18-19 iunie
Convorbirea dintre Nicușor Dan și António Costa a reunit trei obiective pentru România: includerea incidentului de la Galați în concluziile Consiliului European, susținerea unei poziții ferme față de acțiunile Rusiei și avansarea proiectelor destinate consolidării Flancului Estic.
La acestea se adaugă interesul Bucureștiului pentru modul în care va fi construit următorul cadru financiar multianual al UE. Rezultatul concret depinde de discuțiile și concluziile liderilor europeni din 18 și 19 iunie.
