La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din 26 și 27 iunie 2025, România a susținut menținerea sprijinului politic pentru parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei. Mesajul transmis de președintele Nicușor Dan trebuie însă separat de o eventuală decizie juridică: negocierile de aderare pentru cele două state au fost deschise oficial în iunie 2024.
Prin urmare, rezultatul invocat de șeful statului se referă la susținerea continuării și accelerării unui proces deja început, nu la lansarea inițială a negocierilor. Dosarul are o miză suplimentară pentru Uniunea Europeană, deoarece extinderea către est este discutată în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al securității regionale.
„Este o veste foarte importantă, care ne bucură foarte mult”,
a transmis Nicușor Dan după cele două zile de discuții de la Bruxelles.
Ce statut au Republica Moldova și Ucraina în relația cu UE
Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii europeni au decis deschiderea negocierilor de aderare, iar primele conferințe interguvernamentale au avut loc în iunie 2024.
Aceste conferințe au marcat lansarea tehnică a negocierilor. De atunci, parcursul celor două state a intrat într-o etapă în care reformele și legislația națională sunt evaluate în raport cu normele europene.
Astfel, sprijinul politic exprimat la Bruxelles nu reprezintă deschiderea juridică inițială a negocierilor. Relevanța sa este că reafirmă, la nivel politic, susținerea pentru continuarea procesului și pentru menținerea Republicii Moldova și a Ucrainei pe agenda europeană.
Negocierile nu duc automat la aderare. Fiecare capitol al acquis-ului comunitar trebuie analizat, iar reformele asumate trebuie implementate și evaluate. La finalul procedurii, aderarea presupune acordul tuturor statelor membre și ratificarea tratatului de aderare.
De ce este important dosarul Republicii Moldova pentru România
România susține integrarea europeană a Republicii Moldova din considerente de securitate și stabilitate regională, dar și datorită legăturilor economice, culturale și sociale dintre cele două state.
Pentru Chișinău, apropierea de Uniunea Europeană presupune reforme în justiție, administrație publică, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice și consolidarea economiei. Aceste domenii sunt evaluate în cadrul negocierilor, iar progresul nu este automat sau ireversibil.
Parcursul Republicii Moldova este urmărit separat de cel al Ucrainei, chiar dacă cele două state au primit statutul de candidate și au intrat în etapa negocierilor într-un interval apropiat. Fiecare dosar are propriile reforme, evaluări și condiții.
Pentru România, menținerea sprijinului european are și o dimensiune practică: un proces credibil de integrare poate consolida stabilitatea la frontiera estică a Uniunii și poate reduce riscul blocajelor politice care încetinesc reformele.
România intră în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034
Un al doilea dosar discutat la reuniune a fost viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Acesta va stabili prioritățile și regulile de finanțare pentru investiții, agricultură, dezvoltare regională, competitivitate și securitate după încheierea actualului cadru bugetar.
Președintele Nicușor Dan a precizat că România a coordonat grupul celor 16 state reunite sub denumirea „Prietenii Coeziunii”. Potrivit poziției prezentate de șeful statului, grupul susține păstrarea unui rol important pentru politica de coeziune, prin care Uniunea finanțează reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și statele membre.
Poziția României urmărește menținerea unor alocări consistente pentru domeniile care au susținut dezvoltarea infrastructurii și economiei naționale în cadrele bugetare europene precedente. În negocierile pentru perioada 2028–2034, miza este stabilirea echilibrului dintre politica de coeziune, Politica Agricolă Comună și priorități precum apărarea, tranziția energetică și competitivitatea.
Principalele obiective ale României pentru viitorul buget european
Președintele a indicat două priorități centrale pentru negocierile privind bugetul UE:
menținerea unei finanțări consistente pentru Politica Agricolă Comună;
păstrarea fondurilor de coeziune pentru infrastructură, dezvoltare regională și reducerea decalajelor economice.
România solicită, de asemenea, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene, termene mai lungi pentru accesarea banilor și o libertate mai mare pentru statele membre în stabilirea programelor naționale.
Aceste solicitări reflectă competiția dintre prioritățile tradiționale ale bugetului european și noile nevoi de finanțare. Resursele pentru agricultură și coeziune trebuie negociate într-un cadru în care statele membre cer, în același timp, bani pentru apărare, tranziție energetică, competitivitate și sprijinirea industriei europene.
„Interesul nostru major este ca aceste fonduri să rămână la un nivel cât mai ridicat, esențial pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare față de statele din vestul Europei”,
a transmis președintele României.
Ce înseamnă principiul „incluziunii” în finanțarea competitivității
Nicușor Dan a prezentat ca rezultat politic al negocierilor introducerea unui principiu al „incluziunii” în regulamentul privind competitivitatea.
În plan practic, obiectivul enunțat este ca accesul la finanțările europene pentru inovare, cercetare și dezvoltare economică să fie mai echilibrat. Beneficiarii vizați ar putea include companii și grupuri de cercetare din statele membre care nu concentrează în prezent cea mai mare parte a infrastructurii tehnologice și a finanțărilor competitive ale Uniunii.
O declarație politică nu produce însă, prin ea însăși, drepturi de finanțare sau modificări imediate ale programelor europene. Efectele concrete vor depinde de forma actului legislativ relevant, de adoptarea sa prin procedura aplicabilă — cu implicarea instituțiilor legislative ale Uniunii — și de regulile ulterioare pentru programele de finanțare.
Din acest motiv, „incluziunea” trebuie înțeleasă, în această etapă, ca o direcție de negociere privind modul în care sunt distribuite oportunitățile de finanțare, nu ca o schemă deja operațională pentru beneficiari.
Extinderea și bugetul UE, două negocieri cu efect direct asupra României
Reuniunea de la Bruxelles a pus în legătură două dosare cu efecte diferite, dar importante pentru România. Extinderea Uniunii poate modifica echilibrul politic și economic din Europa de Est, în timp ce bugetul pentru perioada 2028–2034 va stabili resursele disponibile pentru investiții, agricultură și reducerea decalajelor de dezvoltare.
Pentru România, miza este dublă: sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și Ucrainei și protejarea fondurilor europene de care depind proiecte naționale de infrastructură, dezvoltare regională, agricultură și inovare.
