NATO urma să analizeze, la 10 iunie 2025, situația de securitate din regiunea Mării Negre, la solicitarea României, după ce o dronă indicată de autorități ca fiind de tip Geran-2 a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Reuniunea avea pe agendă incidentul din România, riscurile pentru flancul estic și modalitățile de consolidare a apărării aeriene și anti-dronă.
Reuniunea NATO era programată după incidentul de la Galați
Solicitarea Bucureștiului viza o evaluare a riscurilor din regiunea Mării Negre și discutarea unor măsuri pentru detectarea, identificarea și interceptarea dronelor care se apropie de spațiul aerian al statelor membre.
La momentul relatării, întâlnirea din 10 iunie 2025 era prezentată ca o reuniune de analiză. Ea nu reprezenta, prin ea însăși, activarea unei operațiuni NATO și nu echivala cu adoptarea automată a unei măsuri militare concrete.
Președintele Nicușor Dan a descris explozia de la Galați drept „cel mai grav incident de securitate de pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina”. Formularea aparține șefului statului și trebuie delimitată de stabilirea tehnică și juridică a responsabilității pentru incident.
Cronologia incidentului din Galați
- 29 mai 2025, noaptea: o dronă a lovit un bloc de locuințe din Galați;
- după impact: a izbucnit un incendiu, iar două persoane au fost rănite ușor;
- ulterior: România a cerut discutarea situației de securitate la nivelul NATO;
- 10 iunie 2025: reuniunea NATO era programată să analizeze incidentul și riscurile din regiunea Mării Negre.
Autoritățile române au indicat că aparatul era de tip Geran-2, un model utilizat de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei. Tipul dronei și proveniența indicată de autorități nu trebuie confundate cu o atribuire completă a responsabilității pentru lovirea imobilului.
Incidentul a adus în prim-plan riscul ca efectele războiului din Ucraina să ajungă în localități aflate în apropierea frontierei României. În cazul unei drone, reacția presupune mai multe etape: detectarea aparatului, identificarea traiectoriei și a nivelului de amenințare, transmiterea datelor către structurile competente și alegerea unei intervenții proporționale.
Ce a cerut România de la NATO
Bucureștiul a urmărit ca situația de la Marea Neagră să fie analizată ca o problemă de securitate regională, nu doar ca un incident izolat pe teritoriul României.
Discuțiile trebuiau să se concentreze pe vulnerabilitățile flancului estic și pe dezvoltarea unor capacități care să permită aliaților să reacționeze rapid la amenințări aeriene de dimensiuni mici, inclusiv la drone.
O astfel de analiză poate include schimbul de date radar, supravegherea permanentă a spațiului aerian, coordonarea între structurile naționale și aliate și evaluarea mijloacelor de interceptare disponibile. Aceste elemente nu înseamnă însă că o anumită tehnologie sau operațiune a fost deja aprobată.
Măsurile diplomatice anunțate de România
După incident, România a anunțat închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța și expulzarea consulului rus. Deciziile au adăugat o componentă diplomatică reacției Bucureștiului și au provocat reacții dure la Moscova.
Aceste măsuri țin de relația bilaterală dintre România și Rusia. Reuniunea NATO avea un obiectiv diferit: evaluarea riscului militar regional și discutarea unor soluții comune pentru protejarea statelor de pe flancul estic.
Apărarea anti-dronă depășește problema interceptării
Protecția împotriva dronelor nu se bazează exclusiv pe sisteme capabile să distrugă un aparat. Eficiența depinde și de momentul în care drona este detectată, de calitatea identificării și de viteza cu care informația ajunge la structurile care pot interveni.
Într-un scenariu în care traiectoria se schimbă în câteva minute, apărarea presupune coordonarea dintre radare, centre de comandă și mijloacele de reacție. Schimbul rapid de date între aliați poate ajuta la distingerea unei amenințări reale de o pătrundere accidentală sau de resturi provenite dintr-un atac.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis că Alianța este solidară cu România și pregătită să apere „fiecare centimetru” din teritoriul statelor membre. Declarația a fost făcută în contextul incidentului și exprimă angajamentul general de apărare colectivă; ea nu anunță, prin ea însăși, o operațiune nouă sau o desfășurare suplimentară de forțe.
De ce Marea Neagră este o prioritate pentru flancul estic
Pentru România, incidentul de la Galați a evidențiat faptul că riscurile generate de războiul din Ucraina nu se limitează la zona imediat apropiată de front. Un aparat care ajunge într-o zonă locuită poate produce victime și pagube chiar și atunci când nu există indicii publice privind o țintă aflată pe teritoriul României.
Prin solicitarea adresată NATO, Bucureștiul a încercat să obțină o evaluare comună a riscului și să mențină apărarea anti-dronă în centrul discuțiilor despre securitatea Mării Negre. Reuniunea din 10 iunie 2025 era cadrul pentru această analiză, în timp ce măsurile concrete urmau să fie stabilite separat de aliați și de autoritățile naționale competente.
