Drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați nu a fost doborâtă, deși piloții militari aveau autorizarea să angajeze ținta. Ministerul Apărării Naționale explică decizia prin timpul foarte scurt disponibil pentru reacție, zborul la joasă altitudine și riscul major al unei intervenții armate deasupra unei zone locuite.
Aparatul, identificat ca dronă de tip Geran-2, a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Impactul a provocat un incendiu, iar două persoane au fost rănite ușor, potrivit informațiilor transmise de MApN și citate de Reuters.
Ce s-a întâmplat în timpul alertei
După detectarea aparatului, armata a ridicat în aer două aeronave F-16 și un elicopter militar pentru monitorizare și intervenție. Piloții au primit autorizarea de angajare a țintei, însă drona a ajuns rapid într-o zonă urbană, iar condițiile nu au permis executarea unei lovituri în siguranță.
Potrivit explicațiilor prezentate de MApN, aparatul zbura noaptea, la joasă altitudine, iar intervalul dintre identificarea amenințării și prăbușirea pe bloc a fost foarte scurt. În aceste condiții, aeronavele militare nu au avut suficient spațiu și timp pentru o intervenție care să reducă riscul pentru locuitori. Detaliile au fost relatate de HotNews.
De ce autorizarea nu a însemnat automat și deschiderea focului
Autorizarea de angajare a țintei le-a permis piloților să acționeze dacă au existat condiții sigure pentru lovire. Ea nu a obligat însă armata să tragă atunci când o rachetă sau focul unei aeronave ar fi putut produce victime și pagube mai mari decât drona aflată în zbor.
MApN a indicat că o rachetă lansată către o dronă aflată deasupra sau în apropierea unei zone locuite, în direcția municipiilor Galați ori Brăila, ar fi creat un risc semnificativ pentru populație. Armata a decis, prin urmare, să urmărească ținta și să evite o intervenție care nu putea fi controlată suficient de precis. Digi24 a relatat explicațiile ministerului privind aceste limitări operaționale.
Diferența este importantă: faptul că piloții au avut permisiunea de a angaja ținta arată că drona a fost tratată ca o amenințare militară, însă decizia de a nu trage a fost legată de siguranța zonei și de posibilitatea reală de a lovi aparatul fără a pune în pericol civilii.
Poziția oficială: încălcare a spațiului aerian, nu atac direct
Ministerul Apărării a calificat incidentul drept o încălcare gravă a spațiului aerian românesc, dar a precizat că România nu se confruntă cu un atac direct. Situația a fost declarată sub control, iar autoritățile au intervenit la locul prăbușirii pentru gestionarea incendiului și securizarea zonei.
Formularea oficială separă două elemente ale incidentului: originea rusească și pătrunderea aparatului în spațiul aerian românesc, pe de o parte, respectiv evaluarea că nu a fost vorba despre un atac îndreptat direct împotriva României, pe de altă parte. Poziția MApN a fost prezentată de Agerpres.
Specialiștii analizează fragmentele recuperate și circumstanțele exacte ale prăbușirii. România a informat, de asemenea, aliații NATO despre încălcarea spațiului său aerian.
