Curtea Supremă a SUA a menținut regula din Mississippi care permite numărarea anumitor buletine de vot prin corespondență ajunse după ziua alegerilor, dar expediate la timp. Decizia, pronunțată cu scorul de 5 la 4 în cauza Republican National Committee v. Wetzel, poate avea consecințe asupra modului în care sunt administrate alegerile legislative din noiembrie 2026.
Hotărârea nu autorizează automat aceeași regulă în toate statele. Curtea a analizat compatibilitatea legii din Mississippi cu termenul federal pentru organizarea alegerilor și a concluzionat că legislația federală stabilește ziua în care alegătorul trebuie să voteze, fără să impună în mod necesar primirea fiecărui buletin până la închiderea urnelor.
Ce a decis Curtea Supremă în cazul Mississippi
Legea din Mississippi permite autorităților să numere buletinele de vot trimise prin poștă și primite în cel mult cinci zile lucrătoare după ziua alegerilor. Condiția este ca plicul să poarte o ștampilă poștală care arată că buletinul a fost expediat cel târziu în ziua scrutinului.
Republican National Committee și aliații săi au contestat această regulă. Ei au susținut că termenul federal privind ziua alegerilor obligă statele să primească buletinele până la închiderea urnelor, nu doar să verifice că alegătorii le-au expediat până atunci.
Majoritatea Curții a respins această interpretare. În opinia oficială, judecătorii au făcut distincția între momentul în care alegătorul își exprimă votul și momentul în care buletinul ajunge fizic la autoritatea electorală. Hotărârea se referă la legea contestată din Mississippi și nu elimină competența statelor de a stabili alte termene, în limitele legislației federale.
Decizia poate fi consultată în opinia oficială a Curții Supreme a SUA.
Majoritate formată din judecători conservatori și liberali
Opinia majoritară a fost redactată de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett. Ea a fost susținută de președintele Curții Supreme, John Roberts, și de cei trei judecători liberali.
Ceilalți patru judecători conservatori au votat împotrivă. În opinia disidentă, aceștia au avertizat că acceptarea unor buletine sosite după ziua alegerilor poate complica stabilirea rezultatului și poate alimenta neîncrederea publică în procesul electoral.
Diferența de fond dintre cele două tabere nu privește doar durata perioadei de primire a buletinelor. Ea privește și modul în care trebuie interpretat termenul federal „ziua alegerilor”: ca moment-limită pentru exprimarea votului sau ca termen-limită pentru recepționarea buletinului de către autorități.
De ce decizia contează înaintea alegerilor din 2026
Associated Press arată că reguli similare există în mai mult de jumătate dintre statele americane și în Districtul Columbia. Totuși, termenele nu sunt identice peste tot. În unele jurisdicții, perioadele de grație se aplică doar anumitor categorii de alegători, precum militarii sau cetățenii americani aflați în străinătate.
Prin urmare, hotărârea nu creează o regulă națională unică. Ea clarifică însă că, în cazul analizat, legislația federală nu împiedică Mississippi să numere buletinele expediate până în ziua scrutinului, dar primite în intervalul prevăzut de legea statului.
Pentru administratorii alegerilor, efectul imediat este păstrarea procedurii existente în Mississippi înaintea scrutinului din 2026. Pentru partide și candidați, miza este mai ales operațională: buletinele primite în zilele de după alegeri pot fi decisive în curse strânse, iar numărarea lor poate prelungi stabilirea rezultatului final.
Ce se întâmplă cu buletinele primite după alegeri
Un buletin ajuns după închiderea urnelor nu este numărat automat. Autoritățile trebuie să verifice respectarea condițiilor legale, inclusiv termenul de expediere și cerințele de validare aplicabile în stat.
Diferența dintre data expedierii și data primirii este esențială. Un alegător care își expediază buletinul în ziua alegerilor poate respecta termenul de exprimare a votului, chiar dacă serviciul poștal îl livrează ulterior. În schimb, un buletin expediat după termenul legal nu devine eligibil doar pentru că ajunge în perioada de grație.
Procedura poate afecta și momentul în care presa poate proiecta un câștigător. Într-o competiție electorală cu o diferență mică între candidați, autoritățile trebuie să aștepte și să verifice buletinele eligibile sosite în termenul suplimentar.
Reacția lui Donald Trump și disputa politică
Președintele Donald Trump a criticat hotărârea într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social. El a numit decizia „o pierdere enormă pentru drepturile alegătorilor”, potrivit relatării preluate de Știri pe Surse.
Trump a contestat în mod repetat extinderea votului prin corespondență și a susținut că sistemul poate favoriza fraude electorale. Aceste afirmații au devenit parte a conflictului politic dintre republicani și democrați după alegerile prezidențiale din 2020, însă existența unui termen suplimentar pentru primirea buletinelor nu înseamnă, în sine, că voturile sunt numărate fără verificări.
Republicanii afirmă că primirea buletinelor după ziua alegerilor poate întârzia rezultatele și poate alimenta îndoielile privind corectitudinea scrutinului. Democrații și organizațiile pentru drepturi electorale susțin că eliminarea unor astfel de termene ar putea duce la respingerea unor voturi exprimate legal, din cauza întârzierilor de livrare.
Disputa se mută către Congres și legislativele statelor
Hotărârea rezolvă litigiul privind legea din Mississippi, dar nu încheie dezbaterea națională despre votul prin corespondență. Statele păstrează un rol important în stabilirea procedurilor electorale, iar Congresul poate continua să fie presat să clarifice regulile federale.
Înaintea alegerilor din 2026, fiecare stat va aplica propriile termene și condiții pentru validarea buletinelor. De aceea, impactul practic al deciziei va depinde de legislația locală, de volumul votului prin corespondență și de cât de strânse vor fi cursele electorale.
