Stabilitatea cursului euro-leu nu dovedește, de una singură, că moneda națională este supraevaluată. Nivelul cursului și volatilitatea măsoară fenomene diferite, iar eventualele intervenții ale Băncii Naționale a României pot urmări limitarea variațiilor bruște, fără să demonstreze automat că leul este menținut artificial la un anumit nivel.
Discuția a revenit în atenție în primăvara anului 2026, după deprecierea leului. La 6 mai 2026, cursul oficial a ajuns la 5,2688 lei pentru un euro, nivel prezentat drept record de Europa FM. (Europa FM)
Cursul din 6 mai și pragul de 5,35 lei nu măsoară același lucru
Valoarea de 5,2688 lei pentru un euro este un curs oficial observat la o dată precisă. Ea arată nivelul consemnat în 6 mai 2026, dar nu stabilește singură dacă leul era supraevaluat sau subevaluat.
În schimb, pragul de 5,35 lei pentru un euro este prezentat în analiza citată drept o estimare a unui nivel de echilibru. Nu este un curs oficial și nici o valoare la care piața ar fi obligată să ajungă. Comparația dintre cele două cifre este, prin urmare, una între un nivel observat și un reper analitic.
O estimare de echilibru depinde de indicatorii incluși în model, de perioada analizată și de ipotezele folosite. Printre elementele relevante pentru o astfel de evaluare se numără inflația, productivitatea, poziția externă a economiei, fluxurile de capital și evoluția monedelor partenerilor comerciali.
De ce stabilitatea leului nu înseamnă automat supraevaluare
Supraevaluarea descrie o diferență estimată între cursul de piață și nivelul considerat de un anumit model drept echilibru. Volatilitatea arată, în schimb, cât de rapid și de amplu se modifică un curs într-o anumită perioadă.
O monedă poate avea variații relativ reduse, dar acest fapt nu spune singur dacă nivelul său este justificat de fundamentele economice. Invers, un curs apropiat de un nivel de echilibru estimat poate traversa perioade de volatilitate ridicată.
Pentru evaluarea leului nu este suficientă comparația nominală cu euro. Economiștii utilizează și indicatori precum cursul real efectiv de schimb, care ia în calcul evoluția monedei față de principalii parteneri comerciali, diferențele de inflație și ponderea schimburilor comerciale.
Această perspectivă oferă o imagine mai amplă asupra competitivității externe decât simpla observare a cursului euro-leu într-o singură zi.
Ce poate urmări BNR prin intervențiile valutare
O bancă centrală poate utiliza intervențiile pe piața valutară pentru a limita mișcările bruște și pentru a reduce transmiterea rapidă a unor șocuri externe către economie. O asemenea acțiune poate tempera presiunile asupra prețurilor, costurilor companiilor și așteptărilor de pe piață.
Stabilizarea temporară a variațiilor nu echivalează însă cu stabilirea unui curs „corect”. Chiar dacă volatilitatea este redusă, nivelul leului trebuie analizat în raport cu inflația, productivitatea, deficitul comercial, fluxurile de capital și diferențele dintre economia României și cele ale partenerilor comerciali.
Analiza preluată de Mediafax separă explicit stabilitatea cursului de evaluarea nivelului său fundamental. Materialul nu prezintă stabilitatea leului ca dovadă suficientă pentru concluzia că moneda este supraevaluată. (Mediafax)
O analiză cu aceeași teză centrală este publicată și de Orange. Cele două materiale nu trebuie tratate ca două estimări independente ale cursului, ci ca relatări ale aceleiași idei privind diferența dintre stabilitate și supraevaluare. (Orange)
Cum trebuie interpretat reperul de 5,35 lei
Pragul de 5,35 lei pentru un euro trebuie citit ca un rezultat de model, nu ca o prognoză certă și nici ca un obiectiv oficial al BNR. Un asemenea reper poate fi depășit sau poate să nu fie atins, în funcție de așteptările investitorilor, politica monetară, situația fiscală și evoluțiile externe.
Diferența dintre cursul de 5,2688 lei din 6 mai 2026 și estimarea de 5,35 lei este de aproximativ 0,0812 lei pentru un euro. Această diferență nu indică, prin ea însăși, amploarea unei eventuale supraevaluări, deoarece cele două valori au naturi diferite: prima este un curs oficial punctual, iar a doua este un reper analitic.
Concluzia privind nivelul de echilibru al leului poate fi formulată doar prin corelarea estimării cu indicatorii utilizați în model și cu evoluția datelor economice. Un singur record de curs nu poate înlocui această analiză.
Cum se transmite cursul în economie
O depreciere a leului scumpește importurile plătite în euro și poate majora costurile companiilor care cumpără din străinătate materii prime, energie sau echipamente. Efectul asupra prețurilor depinde de măsura în care firmele transferă aceste costuri către consumatori.
Cursul este relevant și pentru persoanele care au rate sau contracte în valută. O creștere a euro mărește suma necesară în lei pentru plata obligațiilor, în timp ce companiile care încasează venituri în euro pot fi afectate diferit față de cele care au în principal cheltuieli în valută.
Pentru economie, diferența dintre volatilitate și supraevaluare este importantă: prima descrie ritmul schimbării cursului, iar a doua presupune o comparație cu un nivel fundamental estimat. Cele două concepte nu pot fi confundate atunci când este evaluată evoluția leului.
