Legea privind intervenția asupra urșilor bruni a trecut de controlul CCR și este trimisă la promulgare. Curtea Constituțională a respins, la 24 iunie 2026, sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan, iar fișa legislativă a Senatului indică statutul „Trimis la promulgare”. Actul prevede pentru anii 2026 și 2027 cote separate pentru prevenție și intervenție, în contextul incidentelor produse în localitățile din zonele montane.
Care este stadiul legii după decizia CCR
Sesizarea președintelui Nicușor Dan a vizat actul normativ referitor la prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni. După respingerea obiecției de către CCR, procedura legislativă a continuat către etapa promulgării. Decizia Curții înlătură, astfel, obstacolul constituțional ridicat înainte ca legea să fie promulgată. (Digi24)
Fișa publicată de Senatul României menționează că actul este trimis la promulgare. Această formulare descrie stadiul procedural al legii și nu trebuie confundată cu publicarea sa în Monitorul Oficial. Aplicarea efectivă presupune parcurgerea etapelor următoare prevăzute de procedura legislativă. (Senatul României)
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul la 22 aprilie 2026, după examinarea sa anterioară de către Senat. (AGERPRES)
Cotele prevăzute pentru 2026 și 2027
Actul stabilește, pentru fiecare dintre anii 2026 și 2027, o cotă totală de 969 de exemplare de urs brun. Din acest număr, 859 de exemplare sunt prevăzute pentru prevenție, iar 110 pentru intervenție.
Repartizarea este importantă deoarece cele două cote nu au aceeași destinație. Prevenția se referă la măsuri planificate în zone vulnerabile, în timp ce intervenția vizează situații în care un urs creează un risc concret pentru oameni sau produce pagube.
Numărul de 969 reprezintă un plafon stabilit de actul normativ pentru fiecare an, nu dovada că toate exemplarele vor fi recoltate. O cotă legală nu autorizează automat intervenția asupra oricărui urs și nu înlocuiește condițiile, procedurile și restricțiile aplicabile fiecărei situații.
De ce contează diferența dintre prevenție și intervenție
În cazul intervenției, justificarea este legată de un pericol concret sau de pagube produse. Măsura urmărește îndepărtarea riscului asociat unui exemplar identificat ca problematic, nu transformarea cotei într-un obiectiv care trebuie atins indiferent de situația din teren.
Cota de prevenție are o logică diferită: permite planificarea unor măsuri în areale considerate vulnerabile. Tocmai de aceea, aplicarea sa trebuie analizată separat de intervențiile urgente solicitate după apariția unui urs în apropierea oamenilor sau a gospodăriilor.
Pentru comunitățile montane, această distincție are consecințe practice. Autoritățile trebuie să stabilească tipul de măsură aplicabil, să respecte limita anuală și să țină cont de restricțiile prevăzute de lege. Stabilirea cotei nu înseamnă că orice prezență a unui urs justifică automat recoltarea.
Incidentele și costurile pentru comunități
Problema are o componentă de siguranță publică, dar și una economică. În ultimii cinci ani, urșii au omorât 11 persoane și au rănit grav 158, potrivit datelor prezentate de TVR Info. Despăgubirile pentru pagubele produse de urși au depășit 6 milioane de euro în perioada 2016–prezent. (TVR Info)
Aceste cifre includ efecte diferite: riscuri pentru viața și integritatea oamenilor, pagube în gospodării și costuri suportate prin mecanismele de despăgubire. Pentru localitățile afectate repetat, miza nu este doar existența unei cote, ci timpul de reacție și capacitatea autorităților de a interveni în condițiile legii.
Restricțiile care rămân aplicabile
Reglementarea nu elimină interdicțiile privind intervenția asupra urșilor și nu instituie un drept nelimitat de recoltare. Cotele trebuie aplicate împreună cu regulile referitoare la zonele în care vânătoarea este interzisă și la protejarea anumitor categorii de animale.
Recoltarea exemplarelor incluse în cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă. De asemenea, nu poate fi recoltată femela însoțită de pui cu vârsta mai mică de 2 ani. (AGERPRES; TVR Info)
Prin urmare, diferența dintre cota aprobată și exemplarele efectiv recoltate rămâne esențială. Numărul prevăzut în lege este limita anuală, iar intervențiile trebuie să respecte atât categoria de cotă, cât și interdicțiile stabilite de actul normativ.
Prevenția nu dispare odată cu stabilirea cotelor
Intervenția prin cote nu rezolvă singură cauzele pentru care urșii ajung în sate, pe drumuri sau în apropierea gospodăriilor. Gestionarea deșeurilor, limitarea surselor de hrană accesibile animalelor, instalarea gardurilor electrice în zonele vulnerabile și intervenția rapidă după semnalarea unui exemplar sunt măsuri care pot reduce riscul de apropiere.
Adoptarea cotelor oferă cadrul pentru măsuri de prevenție și intervenție, însă rezultatul pentru comunități va depinde de aplicarea concretă a regulilor. Până la finalizarea procedurii de promulgare și publicare, statutul menționat în fișa legislativă rămâne cel de act trimis la promulgare.
