Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a apărat măsurile fiscale promovate de Ilie Bolojan, inclusiv pe cele care au provocat nemulțumiri în rândul mamelor, argumentând că statul avea nevoie de venituri suplimentare pentru a-și acoperi deficitul, datoria publică și costurile de finanțare.
Declarațiile au fost făcute la Digi24 și preluate de Mediafax. În intervenția citată, Kelemen Hunor a susținut eliminarea excepțiilor fiscale, dar a recunoscut că aplicarea uniformă a regulilor produce tensiuni atunci când sunt vizate categorii precum mamele, pensionarii sau beneficiarii serviciilor de sănătate.
Ce a susținut Kelemen Hunor despre măsurile fiscale
Argumentul liderului UDMR pornește de la ideea că excepțiile fiscale nu trebuie menținute dacă statul nu își mai poate susține veniturile și cheltuielile. În această logică, o derogare creată pentru o categorie poate genera solicitări similare din partea altor grupuri.
„Principiul lui Bolojan era: fără excepții. Că dacă lași undeva o singură excepție, atunci ai lăsat o portiță deschisă”, a spus Kelemen Hunor.
Poziția nu elimină însă problema impactului social. Chiar dacă regula este formulată uniform, efectele pot fi diferite de la o categorie la alta, în funcție de venituri și de dependența familiilor de anumite forme de sprijin.
De ce au fost menționate mamele
Controversa a apărut în jurul măsurilor fiscale care au afectat sau au fost asociate cu mamele. În declarația relatată, Kelemen Hunor nu prezintă o defalcare tehnică a fiecărei măsuri, a datei de aplicare sau a temeiului legal pentru beneficiarii vizați.
Prin urmare, disputa descrisă în articol este una politică și socială: pe de o parte, Guvernul urmărește eliminarea tratamentelor fiscale diferențiate; pe de altă parte, aplicarea aceluiași principiu poate reduce veniturile disponibile ale unor familii considerate vulnerabile.
Hunor a admis că astfel de situații nu pot fi analizate exclusiv prin prisma unei reguli generale. În opinia sa, deciziile fiscale trebuie evaluate și în funcție de consecințele asupra persoanelor afectate.
Estimarea de 60–62 de miliarde de lei pentru dobânzi
Pentru a-și susține poziția, liderul UDMR a invocat deficitul bugetar, creșterea datoriei publice și costurile ridicate ale împrumuturilor contractate de România.
Kelemen Hunor a afirmat că statul avea de achitat aproximativ 60–62 de miliarde de lei sub formă de dobânzi pentru împrumuturile contractate în 2023 și 2024. Cifra este prezentată în declarația sa ca o estimare politică. Ea nu este însoțită, în materialul relatat, de o defalcare privind perioada exactă, metodologia de calcul sau indicatorul bugetar folosit.
Suma nu trebuie confundată automat cu valoarea împrumuturilor contractate ori cu totalul serviciului datoriei. Dobânda reprezintă costul finanțării, în timp ce serviciul datoriei poate include și rambursarea principalului. În lipsa unei defalcări, afirmația lui Hunor trebuie tratată ca argument în dezbaterea politică, nu ca o prezentare contabilă completă a obligațiilor statului.
„Nu aveai o altă soluție”
În acest context, Kelemen Hunor a susținut că Guvernul nu dispunea de o alternativă suficientă pentru a crește veniturile bugetare și pentru a limita presiunea exercitată de deficit, datorie și dobânzi.
„Nu aveai o altă soluție, aveai nevoie de venituri la buget”, a declarat liderul UDMR.
Afirmația exprimă poziția politică a UDMR, nu o concluzie unanim acceptată privind toate opțiunile fiscale disponibile. Ea pune în balanță necesitatea consolidării veniturilor statului cu efectele sociale ale eliminării excepțiilor.
Astfel, disputa nu se rezumă la întrebarea dacă excepțiile fiscale trebuie eliminate, ci și la modul în care sunt alese categoriile afectate și la existența unor măsuri de protecție pentru familiile cu venituri reduse.
